GONAȘ, gonași, s. m. 1. Gonaci (1). Pe urmă a pornit semnalul. Și oamenii intrați în iaz cu luntri și cei de pe maluri, gonașii, au început a chiui cumplit. SADOVEANU, O. IV 266. 2. (Învechit) Gonaci (3). Gonașii îi ajunseră tocmai cînd treceau hotarul. NEGRUZZI, S. I 158.