gonaci [At: VARLAAM, C. 374 / Pl: ~ / E: goni + -aci^[1]] 1 sm (Rar) Persoană care gonește pe cineva Si: (reg) gonaș (1). 2 sm (Rar) Persoană care fugărește (sau urmărește) pe cineva Si: (reg) gonaș (2). 3-4 sm, am (Înv) (Călăreț în vechea armată) ușor înarmat, care de obicei îndeplinea misiuni de cercetare Si: (reg) gonaș (3) 5 sm (Pop) Hăitaș (1). 6 sm (Îvr) Persecutor. 7 sm (Rar) Cal sprinten. 8 sm (Ent; Buc) Fugău (Hydrometra paludum).