GOLĂNEȚ, -EAȚĂ, golăneți, -e, s. m. și f. Persoană îmbrăcată prost, sărăcăcios. Tu ești sloi, golănețule. Alți băieți au șoșoni și bocanci. PAS, Z. I 66. Să ai locțiitor... un golăneț și un flămînd. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 145. – Variantă: goloneț, -eață (ISPIRESCU, L. 289) s. m. și f.