2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GOLOGĂNÍ, gologănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A înșela pe cineva luându-i banii, gologanii. – Din gologan.

GOLOGĂNÍ, gologănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A înșela pe cineva luându-i banii, gologanii. – Din gologan.

gologăni vt [At: ALECSANDRI, T. 401 / Pzi: ~nesc / E: gologan] (Îvr) A înșela pe cineva luându-i banii.

GOLOGĂNÍ, gologănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A lua cuiva gologanii; a pungăși. O să-mi gologănească simpatrioții! ALECSANDRI, T. I 116.

A GOLOGĂNÍ ~ésc tranz. rar (persoane) A lipsi de bani (în mod nelegal sau cu forța). /Din gologan

gologănì v. fig. a înșela luând gologani: cum o să-mi gologănească simpatrioții! AL.

gologănésc v. tr. (d. gologan). Fam. Ĭaŭ gologanĭ de la lume. Sfănțuĭesc, ung, mituĭesc cu un mic bacșiș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gologăní (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gologănésc, imperf. 3 sg. gologăneá; conj. prez. 3 să gologăneáscă

gologăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gologănésc, imperf. 3 sg. gologăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. gologăneáscă

Intrare: gologănire
gologănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gologănire
  • gologănirea
plural
  • gologăniri
  • gologănirile
genitiv-dativ singular
  • gologăniri
  • gologănirii
plural
  • gologăniri
  • gologănirilor
vocativ singular
plural
Intrare: gologăni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gologăni
  • gologănire
  • gologănit
  • gologănitu‑
  • gologănind
  • gologănindu‑
singular plural
  • gologănește
  • gologăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gologănesc
(să)
  • gologănesc
  • gologăneam
  • gologănii
  • gologănisem
a II-a (tu)
  • gologănești
(să)
  • gologănești
  • gologăneai
  • gologăniși
  • gologăniseși
a III-a (el, ea)
  • gologănește
(să)
  • gologănească
  • gologănea
  • gologăni
  • gologănise
plural I (noi)
  • gologănim
(să)
  • gologănim
  • gologăneam
  • gologănirăm
  • gologăniserăm
  • gologănisem
a II-a (voi)
  • gologăniți
(să)
  • gologăniți
  • gologăneați
  • gologănirăți
  • gologăniserăți
  • gologăniseți
a III-a (ei, ele)
  • gologănesc
(să)
  • gologănească
  • gologăneau
  • gologăni
  • gologăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gologăni

  • 1. rar A înșela pe cineva luându-i banii, gologanii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pungăși attach_file un exemplu
    exemple
    • O să-mi gologănească simpatrioții! ALECSANDRI, T. I 116.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • gologan
    surse: DEX '09 DEX '98