8 definiții pentru gogoșea gugoșea


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GOGOȘEÁ, gogoșele, s. f. Diminutiv al lui gogoașă. [Var.: (reg.) gugoșeá s. f.] – Gogoașă + suf. -ea.

GOGOȘEÁ, gogoșele, s. f. Diminutiv al lui gogoașă. [Var.: (reg.) gugoșeá s. f.] – Gogoașă + suf. -ea.

gogoșea sf [At: PANN, P. V. III 95/8 / V: (reg) gug~ / Pl: ~ele / E: gogoașă + -ea] 1-2 (Șhp) Gogoașă (16) (mică). 3 (Pfm; fig) Minciună. 4 (Bot; reg; îc) ~ele-de-brâncă Floare nedefinită mai îndeaproape.

GOGOȘEÁ, gogoșele, s. f. Diminutiv al lui gogoașă (1). (Atestat în forma regională gugoșea) O plăcintă pîntecoasă cu o ghirlandă de gugoșele. NEGRUZZI, S. I 286. – Variantă: (Mold.) gugoșeá s. f.

GUGOȘEÁ s. f. v. gogoșea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gogoșeá s. f., art. gogoșeáua, g.-d. art. gogoșélei; pl. gogoșéle, art. gogoșélele

gogoșeá s. f., art. gogoșeáua, g.-d. art. gogoșélei; pl. gogoșéle

Intrare: gogoșea
substantiv feminin (F153)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gogoșea
  • gogoșeaua
plural
  • gogoșele
  • gogoșelele
genitiv-dativ singular
  • gogoșele
  • gogoșelei
plural
  • gogoșele
  • gogoșelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F153)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gugoșea
  • gugoșeaua
plural
  • gugoșele
  • gugoșelele
genitiv-dativ singular
  • gugoșele
  • gugoșelei
plural
  • gugoșele
  • gugoșelelor
vocativ singular
plural

gogoșea gugoșea

  • 1. Diminutiv al lui gogoașă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • O plăcintă pîntecoasă cu o ghirlandă de gugoșele. NEGRUZZI, S. I 286.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Gogoașă + sufix -ea.
    surse: DEX '98 DEX '09