GOARNĂ, goarne, s. f. Trompetă, trîmbiță. Cînd porni glasul înalt de goarnă... soldații se aliniară. CAMILAR, N. I 205. Se aude rar, rar și cadențat, Goarna la o-nmormîntare militară de soldat. D. BOTEZ, P. O. 159. Goarna sună semnalul de alarmă. VLAHUȚĂ, O. A. I 157. A doua zi, dis-de-dimineață am auzit goarna, m-am îmbrăcat repede și m-am dus la companie. CARAGIALE, O. II 76.