8 definiții pentru goștinar gorștinar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

goștinar sm [At: (a. 1680) IORGA, D. B. II, 29 / V: gorș~ / Pl: ~i / E: goștină + -ar] (Înv) Slujbaș însărcinat cu încasarea goștinei.

GOȘTINÁR, goștinari, s. m. Slujbaș însărcinat cu încasarea goștinei. – Goștină + suf. -ar.

GOȘTINÁR, goștinari, s. m. Slujbaș însărcinat cu încasarea goștinei. – Goștină + suf. -ar.

GOȘTINÁR, goștinari, s. m. (Învechit) Slujbaș însărcinat cu încasarea goștinei.

goștinar m. od. cel ce strângea goștina.

goștinár m. Acela care strîngea goștina.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

goștinár (înv.) s. m., pl. goștinári

goștinár s. m., pl. goștinári

Intrare: goștinar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • goștinar
  • goștinarul
  • goștinaru‑
plural
  • goștinari
  • goștinarii
genitiv-dativ singular
  • goștinar
  • goștinarului
plural
  • goștinari
  • goștinarilor
vocativ singular
  • goștinarule
  • goștinare
plural
  • goștinarilor
gorștinar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

goștinar gorștinar

  • 1. Slujbaș însărcinat cu încasarea goștinei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Goștină + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09