GLUCO- „zahăr, glucoză”. ◊ gr. glykys „dulce” > fr. gluco-, engl. id., germ. gluko- > rom. gluco-. □ ~corticoizi (v. cortico-, v. -id), s. m. pl., grup de hormoni produși de glanda corticosuprarenală, cu rol important în procesul de gliconeogeneză; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., totalitatea metodelor de dozare a glucozei din mustul de struguri; ~metru (v. -metru₁), s. n., instrument cu care se determină cantitatea de zahăr din must.