7 definiții pentru glosem


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GLOSÉM, gloseme, s. n. (Lingv.) Nume dat în teoria glosematică unității minimale a limbii. – Din fr. glossème.

GLOSÉM, gloseme, s. n. (Lingv.) Nume dat în teoria glosematică unității minimale a limbii. – Din fr. glossème.

glosem sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr glossème] (Lin) Nume dat în teoria glosematică unității minimale a limbii ce poate servi ca suport unei semnificații. corectată

GLOSÉM s.n. (Lingv.) Cea mai mică unitate lingvistică care, în terminologia glosematică, este capabilă a servi ca suport unei semnificații. [< fr. glossème].

GLOSÉM s. n. cea mai mică unitate lingvistică capabilă a servi ca suport unei semnificații. (< fr. glossème)

GLOSÉM ~e n. lingv. Nume dat unității minimale a limbii. /<fr. glosseme


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GLOSÉM s. n. (< fr. glossème): cea mai mică unitate lingvistică cu semnificație, în teoria glosematică; ea poate varia în vorbire.

Intrare: glosem
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glosem
  • glosemul
  • glosemu‑
plural
  • gloseme
  • glosemele
genitiv-dativ singular
  • glosem
  • glosemului
plural
  • gloseme
  • glosemelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

glosem

  • 1. lingvistică Nume dat în teoria glosematică unității minimale a limbii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: