opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

glodit, ~ă a [At: COMAN, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: glodi] 1 (D. o parte a corpului) Căreia i s-a produs o durere prin roadere. 2 (D. o parte a corpului) Înțepat. 3 (D. părți ale corpului) Care se freacă una de alta producând o senzație de durere. 4 (D. mătură) Care s-a uzat prin folosire excesivă.

GLODI, pers. 3 glodește, vb. IV. Tranz. (Pop.) A freca, a roade, a înțepa (o parte a corpului), producând o senzație neplăcută, durere etc. – Din sb., rus. glodati. Cf. glod.

glodi vt [At: GRIGORIU-RIGO, M. P. I, 149 / Pzi: ~desc / E: rs глодаτъ, srb glodati] (Pop) 1 A roade (o parte a corpului), producând o senzație neplăcută. 2 A înțepa (o parte a corpului), producând durere. 3 A freca (o parte a corpului), producând durere.

GLODI, glodește, vb. IV. Tranz. (Pop.) A freca, a roade, a înțepa (o parte a corpului), producând o senzație neplăcută, durere etc. – Din scr., rus. glodati. Cf. glod.

GLODI, glodesc, vb. IV. Tranz. A freca, a roade, a înțepa. Acolo e și cursa priponită. Dai într-însa fără ca s-o vezi; te apucă, te glodește. ODOBESCU, S. III 198. Așternea tot plapome de mătasă, Să nu-l glodească la oasă. PĂSCULESCU, L. P. 234. – Variantă: înglodi vb. IV.

ÎNGLODI2 vb. IV v. glodi.

GLODI, glodesc, vb. IV. Tranz. A freca, a roade, a înțepa. – Sb., rus. glodati.

glodì v. a strânge (încât să doară): te glodește când șezi pe ele (scăunașe) ISP.

glodésc, V. înghĭoldesc.

înghĭoldésc v. tr. (d. ghĭontesc și îmboldesc). Ghĭontesc, împing (ca să-mĭ fac loc). Strîng, apes: cizma, carabina (din spate) mă înghĭoldește. Fig. Îmboldesc, îndemn, stimulez. – Și ghĭoldesc, îngoldesc, glodesc, înglodesc și înglotesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

glodi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. glodește, 3 pl. glodesc, imperf. 3 sg. glodea; conj. prez. 3 să glodească

glodi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. glodește, imperf. 3 sg. glodea; conj. prez. 3 să glodească

glodi vb., ind. prez. 1 sg. glodesc, imperf. 3 sg. glodea; conj. prez. 3 sg. și pl. glodească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GLODI vb. v. roade.

GLODI vb. a bate, a freca, a roade. (Mă ~ pantofii.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

glodi (glodesc, glodit), vb. – 1. A freca, a rade. – 2. A strînge. Sl. glodati „a rade” (DAR).

Intrare: glodit
glodit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glodit
  • gloditul
  • gloditu‑
  • glodită
  • glodita
plural
  • glodiți
  • glodiții
  • glodite
  • gloditele
genitiv-dativ singular
  • glodit
  • gloditului
  • glodite
  • gloditei
plural
  • glodiți
  • glodiților
  • glodite
  • gloditelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: glodi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • glodi
  • glodire
  • glodit
  • gloditu‑
  • glodind
  • glodindu‑
 singular plural
  • glodește
  • glodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • glodesc
 (să)
  • glodesc
  • glodeam
  • glodii
  • glodisem
a II-a (tu)
  • glodești
 (să)
  • glodești
  • glodeai
  • glodiși
  • glodiseși
a III-a (el, ea)
  • glodește
 (să)
  • glodească
  • glodea
  • glodi
  • glodise
plural I (noi)
  • glodim
 (să)
  • glodim
  • glodeam
  • glodirăm
  • glodiserăm
  • glodisem
a II-a (voi)
  • glodiți
 (să)
  • glodiți
  • glodeați
  • glodirăți
  • glodiserăți
  • glodiseți
a III-a (ei, ele)
  • glodesc
 (să)
  • glodească
  • glodeau
  • glodiră
  • glodiseră
verb (VT401)
Tranzitiv cf. glodi.
 infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înglodi
  • ‑nglodi
  • înglodire
  • ‑nglodire
  • înglodit
  • ‑nglodit
  • îngloditu‑
  • ‑ngloditu‑
  • înglodind
  • ‑nglodind
  • înglodindu‑
  • ‑nglodindu‑
 singular plural
  • înglodește
  • ‑nglodește
  • înglodiți
  • ‑nglodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înglodesc
  • ‑nglodesc
 (să)
  • înglodesc
  • ‑nglodesc
  • înglodeam
  • ‑nglodeam
  • înglodii
  • ‑nglodii
  • înglodisem
  • ‑nglodisem
a II-a (tu)
  • înglodești
  • ‑nglodești
 (să)
  • înglodești
  • ‑nglodești
  • înglodeai
  • ‑nglodeai
  • înglodiși
  • ‑nglodiși
  • înglodiseși
  • ‑nglodiseși
a III-a (el, ea)
  • înglodește
  • ‑nglodește
 (să)
  • înglodească
  • ‑nglodească
  • înglodea
  • ‑nglodea
  • înglodi
  • ‑nglodi
  • înglodise
  • ‑nglodise
plural I (noi)
  • înglodim
  • ‑nglodim
 (să)
  • înglodim
  • ‑nglodim
  • înglodeam
  • ‑nglodeam
  • înglodirăm
  • ‑nglodirăm
  • înglodiserăm
  • ‑nglodiserăm
  • înglodisem
  • ‑nglodisem
a II-a (voi)
  • înglodiți
  • ‑nglodiți
 (să)
  • înglodiți
  • ‑nglodiți
  • înglodeați
  • ‑nglodeați
  • înglodirăți
  • ‑nglodirăți
  • înglodiserăți
  • ‑nglodiserăți
  • înglodiseți
  • ‑nglodiseți
a III-a (ei, ele)
  • înglodesc
  • ‑nglodesc
 (să)
  • înglodească
  • ‑nglodească
  • înglodeau
  • ‑nglodeau
  • înglodiră
  • ‑nglodiră
  • înglodiseră
  • ‑nglodiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

glodi, glodescverb

  • 1. popular A freca, a roade, a înțepa (o parte a corpului), producând o senzație neplăcută, durere etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bate freca roade înțepa
    • format_quote Acolo e și cursa priponită. Dai într-însa fără ca s-o vezi; te apucă, te glodește. ODOBESCU, S. III 198. DLRLC
    • format_quote Așternea tot plapome de mătasă, Să nu-l glodească la oasă. PĂSCULESCU, L. P. 234. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.