gloábă (oa dift.) f., pl. e (vsl. globa, amendă, globĭnikŭ, globnic, d. glava, cap; sîrb. globa, amendă, globitĭ, a amenda; rus. pogolóvščina, recrutare obligatorie p. fie-care. V. glavă). Vechĭ. Amendă: a da, a plăti gloabă. Azĭ. Cal prost, mîrțoagă, drîglă (după facultatea de a plăti amenda și în vite, care, în acest caz, eraŭ proaste).