2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GLASÁRE, glasări, s. f. Acțiunea de a glasa.V. glasa.

GLASÁRE, glasări, s. f. Acțiunea de a glasa.V. glasa.

glasare sf [At: LTR2 / Pl: ~sări / E: glasa] 1 Acoperire a unei prăjituri, a unei bomboane, a unui fruct etc. cu o glazură. 2-3 Lustruire sau apretare a unui obiect din piele.

GLASÁRE s.f. Acțiunea de a glasa și rezultatul ei. [< glasa].

GLASÁ, glasez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi o prăjitură, o bomboană, un fruct sau o mâncare cu o glazură (1); a glazura. 2. A da lustru sau apret unui obiect (de piele). – Din fr. glacer.

GLASÁ, glasez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi o prăjitură, o bomboană, un fruct sau o mâncare cu o glazură (1); a glazura. 2. A da lustru sau apret unui obiect (de piele). – Din fr. glacer.

glasa vt [At: DN / Pl: ~sez / E: fr glacer] 1 A acoperi o prăjitură, o bomboană, un fruct sau o mâncare cu o glazură Si: glazura. 2-3 A lustrui sau a apreta un obiect (de piele).

GLASÁ vb. I. tr. 1. A acoperi cu glazură o prăjitură, un fruct etc. 2. A apreta (un obiect de piele). [< fr. glacer].

GLASÁ vb. tr. 1. a acoperi cu glazură o prăjitură, un fruct etc.; a glazura (1). 2. a apreta (un obiect de piele). (< fr. glacer)

A GLASÁ ~éz tranz. 1) (torturi, prăjituri, bomboane etc.) A acoperi cu glazură. 2) (obiecte, mai ales din piele) A trata cu apret, făcând să lucească. /<fr. glacer


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

glasáre s. f., g.-d. art. glasắrii; pl. glasắri

glasáre s. f., g.-d. art. glasării; pl. glasări

glasá (a ~) vb., ind. prez. 3 glaseáză

glasá vb., ind. prez. 1 sg. glaséz, 3 sg. și pl. glaseáză


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GLASÁ vb. I. În gastronomie, a acoperi un preparat culinar cu un strat lucios și neted, în special a acoperi un tort, o prăjitură, fursecuri sau fructe cu o glazură de zahăr, dar și alte preparate pot fi glasate fie la cald, precum carnea sau legumele cu propriul jus sau cu sos, fie la rece cu aspic.

Intrare: glasare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glasare
  • glasarea
plural
  • glasări
  • glasările
genitiv-dativ singular
  • glasări
  • glasării
plural
  • glasări
  • glasărilor
vocativ singular
plural
Intrare: glasa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • glasa
  • glasare
  • glasat
  • glasatu‑
  • glasând
  • glasându‑
singular plural
  • glasea
  • glasați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • glasez
(să)
  • glasez
  • glasam
  • glasai
  • glasasem
a II-a (tu)
  • glasezi
(să)
  • glasezi
  • glasai
  • glasași
  • glasaseși
a III-a (el, ea)
  • glasea
(să)
  • glaseze
  • glasa
  • glasă
  • glasase
plural I (noi)
  • glasăm
(să)
  • glasăm
  • glasam
  • glasarăm
  • glasaserăm
  • glasasem
a II-a (voi)
  • glasați
(să)
  • glasați
  • glasați
  • glasarăți
  • glasaserăți
  • glasaseți
a III-a (ei, ele)
  • glasea
(să)
  • glaseze
  • glasau
  • glasa
  • glasaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

glasare

  • 1. Acțiunea de a glasa.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • vezi glasa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

glasa

  • 1. A acoperi o prăjitură, o bomboană, un fruct sau o mâncare cu o glazură (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: glazura
  • 2. A da lustru sau apret unui obiect (de piele).
    surse: DEX '09 DN

etimologie: