GIUMBUȘ, giumbușuri, s. n. Giumbușluc. Cei de la barăci... se repeziseră în flăcări: unul pe fereastră... altul strecurat ca șopîrla pe ușă; fiecare dînd mica sa reprezentație, cu giumbușurile ce poate și-i în stare el să facă. CĂLUGĂRU, O. P. 426. Dispariția lui... era o pagubă reală pentru atîția amatori de giumbușuri. CARAGIALE, O. I 306.