12 definiții pentru gingivită


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gingivi sf [At: YGREC, M. N. / Pl: ~te / E: fr gingivite] (Med) Inflamație a gingiilor.

GINGIVÍTĂ, gingivite, s. f. Boală care constă în inflamația gingiilor. – Din fr. gingivite.

GINGIVÍTĂ, gingivite, s. f. Boală care constă în inflamația gingiilor. – Din fr. gingivite.

GINGIVÍTĂ, gingivite, s. f. Inflamație a gingiilor.

GINGIVÍTĂ s.f. Inflamație a gingiilor. [< fr. gingivite, cf. lat. gingiva – gingie].

GINGIVÍTĂ s. f. inflamație a gingiei. (< fr. gingivite)

GINGIVÍTĂ ~e f. Stare patologică constând în inflamarea gingiilor. /<fr. gingivite

*gingivítă f., pl. e (d. lat. gingiva, gingie). Med. Inflamațiunea gingiilor (pop. studeniță). V. scorbut.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gingivítă s. f., g.-d. art. gingivítei; pl. gingivíte

gingivítă s. f., pl. gingivíte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GINGIVÍTĂ s. (MED.) (pop.) roșeață.

GINGIVI s. (MED.) (pop.) roșeață.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a avea gingivită expr. (er.) a practica sexul oral

Intrare: gingivită
gingivită substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gingivi
  • gingivita
plural
  • gingivite
  • gingivitele
genitiv-dativ singular
  • gingivite
  • gingivitei
plural
  • gingivite
  • gingivitelor
vocativ singular
plural

gingivită

  • 1. Boală care constă în inflamația gingiilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: roșeață

etimologie: