2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GINERI, gineresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A-i da cuiva pe fiica sa de soție (făcându-și-l ginere). – Din ginere.
GINERI, gineresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A-i da cuiva pe fiica sa de soție (făcându-și-l ginere). – Din ginere.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
gineri vt [At: ALECSANDRI, T. 325 / Pzi: ~resc / E: ginere] (Pop) A-i da cuiva fiica de soție.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GINERI, gineresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A lua pe cineva de ginere. Dacă văzu pe Făt-Frumos, ar fi poftit dumnealui să-l ginerească, fiindcă avea trei fete. ISPIRESCU, L. 105. Bătrînul, care vrea zor-nevoie să mă ginerească, a pus oameni de m-au prins și m-au dus legat cobză la un schit în munte. CARAGIALE, P. 42.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ginerì v. a face ginere: ar fi poftit să-l ginerească ISP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ginerésc v. tr. Fac ginere.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gineri (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gineresc, 3 sg. ginerește, imperf. 1 gineream; conj. prez. 1 sg. să gineresc, 3 să ginerească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
gineri (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gineresc, imperf. 3 sg. ginerea; conj. prez. 3 să ginerească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gineri vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gineresc, imperf. 3 sg. ginerea; conj. prez. 3 sg. și pl. ginerească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
gineri, ginerescverb
- 1. A-i da cuiva pe fiica sa de soție (făcându-și-l ginere). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dacă văzu pe Făt-Frumos, ar fi poftit dumnealui să-l ginerească, fiindcă avea trei fete. ISPIRESCU, L. 105. DLRLC
- Bătrînul, care vrea zor-nevoie să mă ginerească, a pus oameni de m-au prins și m-au dus legat cobză la un schit în munte. CARAGIALE, P. 42. DLRLC
-
etimologie:
- ginere DEX '98 DEX '09