Definiția cu ID-ul 903127:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHIZD, ghizduri, s. n. (Mai ales la pl.) Împrejmuire făcută din bîrne, din scînduri sau din zidărie, formînd îngrăditura unei fîntîni de la pămînt în sus; împrejmuire făcută din bîrne îmbucate la capete sau din piatră, cu care se căptușesc pe dinăuntru pereții unei fîntîni sau, mai rar, a altor construcții asemănătoare. Cumpăna coborî din nou, bălăbănindu-se, scîrțîind, pînă ce-și pocni vîrful lemnului de ghizduri. MIHALE, O. 396. Fîntîna adîncă cu ghizduri de lemn. STANCU, D. 20. Sub un nuc bătrin, o fîntînă. Lîngă ghizdurile ei începurăm a freca [hamurile] cu moloz. DELAVRANCEA, H. TUD. 50. Această temniță subterană avea o intrare pătrată, susținută de toate părțile cu ghizduri de lemn, întocmai ca ale puțurilor din cari se scoate apă. FILIMON, C. 302.