2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHINIONÍST, -Ă, ghinioniști, -ste, s. m. și f., adj. (Persoană) care are ghinion, care este urmărită de ghinion. [Pr.: -ni-o-] – Ghinion + suf. -ist.

GHINIONÍST, -Ă, ghinioniști, -ste, s. m. și f., adj. (Persoană) care are ghinion, care este urmărită de ghinion. [Pr.: -ni-o-] – Ghinion + suf. -ist.

ghinionist, ~ă smf, a [At: DA ms / Pl: ~iști, ~e / E: ghinion + -ist] 1-2 (Persoană) care are ghinion.

GHINIONÍST, -Ă, ghinioniști, -ste, s. m. și f. (În credința superstițioșilor, despre persoane; și adjectival) (Persoană) care are ghinion. – Pronunțat: -ni-o-.

GHINIONÍST, -Ă s.m. și f., adj. (Cel) care are ghinion. [< ghinion + -ist].

GHINIONÍST, -Ă s. m. f., adj. (cel) care are ghinion. (< ghinion + -ist)

GHINIONÍST ~stă (~ști, ~ste) și substantival (despre persoane) Care are ghinion; cu ghinion. /ghinion + suf. ~ist


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!ghinioníst (-ni-o-) adj. m., s. m., pl. ghinioníști; adj. f., s. f. ghinionístă, pl. ghinioníste

ghinioníst s. m. (sil. -ni-o-), pl. ghinioníști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GHINIONÍST adj. nenorocos, păgubos, (fam.) nebăftos[1]. (Om ~.) corectată

  1. În original nebaftos. gall

GHINIONIST adj. nenorocos, păgubos, (fam.) nebăftos[1]. (Om ~.) corectată

  1. În original nebaftos. gall
Intrare: ghinionist (adj.)
ghinionist2 (adj.) adjectiv
  • silabație: ghi-ni-o-nist info
adjectiv (A6)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghinionist
  • ghinionistul
  • ghinionistu‑
  • ghinionistă
  • ghinionista
plural
  • ghinioniști
  • ghinioniștii
  • ghinioniste
  • ghinionistele
genitiv-dativ singular
  • ghinionist
  • ghinionistului
  • ghinioniste
  • ghinionistei
plural
  • ghinioniști
  • ghinioniștilor
  • ghinioniste
  • ghinionistelor
vocativ singular
plural
Intrare: ghinionist (persoană)
  • silabație: ghi-ni-o-nist info
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghinionist
  • ghinionistul
  • ghinionistu‑
plural
  • ghinioniști
  • ghinioniștii
genitiv-dativ singular
  • ghinionist
  • ghinionistului
plural
  • ghinioniști
  • ghinioniștilor
vocativ singular
  • ghinionistule
  • ghinioniste
plural
  • ghinioniștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ghinionist, -ă ghinionistă

etimologie:

  • Ghinion + sufix -ist.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN