2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHILOTINÁRE, ghilotinări, s. f. Acțiunea de a ghilotina.V. ghilotina.

GHILOTINÁRE, ghilotinări, s. f. Acțiunea de a ghilotina.V. ghilotina.

ghilotinare sf [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 578 / Pl: ~nări / E: ghilotina] Execuție cu ghilotina.

GHILOTINÁRE, ghilotinări, s. f. Acțiunea de a ghilotina; execuție prin ghilotină. Imediat după ghilotinarea mea... trimite-i [pe copii] mamei. CAMIL PETRESCU, T. II 578.

GHILOTINÁRE s.f. Acțiunea de a ghilotina și rezultatul ei. [< ghilotina].

GHILOTINÁ, ghilotinez, vb. I. Tranz. A executa pe cineva prin decapitare cu ghilotina. – Din fr. guillotiner.

GHILOTINÁ, ghilotinez, vb. I. Tranz. A executa pe cineva prin decapitare cu ghilotina. – Din fr. guillotiner.

ghilotina vt [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 572 / Pzi: ~nez / E: fr guillotiner] (Înv) A executa prin decapitare cu ghilotina.

GHILOTINÁ, ghilotinez, vb. I. Tranz. A executa cu ghilotina. Crezi că e în interesul Republicii ca el să fie ghilotinat? CAMIL PETRESCU, T. II 572.

GHILOTINÁ vb. I. tr. A executa cu ghilotina. [< fr. guillotiner].

GHILOTINÁ vb. tr. a executa cu ghilotina. (< fr. guillotiner)

A GHILOTINÁ ~éz tranz. (condamnați la moarte) A executa decapitând cu ghilotina. /<fr. guillotiner

*ghilotinéz v. tr. (fr. guillotiner). Decapitez cu ghilotina.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ghilotináre s. f., g.-d. art. ghilotinắrii; pl. ghilotinắri

ghilotináre s. f., g.-d. art. ghilotinării; pl. ghilotinări

ghilotiná (a ~) vb., ind. prez. 3 ghilotineáză

ghilotiná vb., ind. prez. 1 sg. ghilotinéz, 3 sg. și pl. ghilotineáză

Intrare: ghilotinare
ghilotinare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghilotinare
  • ghilotinarea
plural
  • ghilotinări
  • ghilotinările
genitiv-dativ singular
  • ghilotinări
  • ghilotinării
plural
  • ghilotinări
  • ghilotinărilor
vocativ singular
plural
Intrare: ghilotina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ghilotina
  • ghilotinare
  • ghilotinat
  • ghilotinatu‑
  • ghilotinând
  • ghilotinându‑
singular plural
  • ghilotinea
  • ghilotinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ghilotinez
(să)
  • ghilotinez
  • ghilotinam
  • ghilotinai
  • ghilotinasem
a II-a (tu)
  • ghilotinezi
(să)
  • ghilotinezi
  • ghilotinai
  • ghilotinași
  • ghilotinaseși
a III-a (el, ea)
  • ghilotinea
(să)
  • ghilotineze
  • ghilotina
  • ghilotină
  • ghilotinase
plural I (noi)
  • ghilotinăm
(să)
  • ghilotinăm
  • ghilotinam
  • ghilotinarăm
  • ghilotinaserăm
  • ghilotinasem
a II-a (voi)
  • ghilotinați
(să)
  • ghilotinați
  • ghilotinați
  • ghilotinarăți
  • ghilotinaserăți
  • ghilotinaseți
a III-a (ei, ele)
  • ghilotinea
(să)
  • ghilotineze
  • ghilotinau
  • ghilotina
  • ghilotinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ghilotinare

  • 1. Acțiunea de a ghilotina.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Imediat după ghilotinarea mea... trimite-i [pe copii] mamei. CAMIL PETRESCU, T. II 578.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi ghilotina
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

ghilotina

  • 1. A executa pe cineva prin decapitare cu ghilotina.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Crezi că e în interesul Republicii ca el să fie ghilotinat? CAMIL PETRESCU, T. II 572.
      surse: DLRLC

etimologie: