8 definiții pentru genom


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GENÓM, genomuri, s. n. (Genet.) Totalitatea genelor prezente în cromozomii unui organism sau în setul haploid de cromozomi, care conține informația genetică necesară formării unui organism. [Pl. și: genoame, (m.) genomi] – Din fr. génome.

genom smn [At: DEX2 / Pl: ~i sm, ~oame sn / E: fr génome] (Blg) Grup de cromozomi, diferiți genetic, care formează o unitate.

GENÓM, genomi, s. m. (Biol.) Grup de cromozomi, diferiți genetic, care formează o unitate. [Pl. și: (n.) genoame] – Din fr. génome.

GENÓM s.n. (Biol.) Totalitatea particularităților ereditare prezente în nucleul celular; (p. restr.) grupul cromozomilor. [< fr. génome].

GENÓM s. n. material genetic acumulat într-un set de cromozomi. (< fr. génome)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

genóm (grup de cromozomi) s. n., pl. genómuri


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GENÓM (< fr. {i}) s. n. (GENET.) 1. Grup de cromozomi, diferiți genetic, care formează o unitate. În celulele somatice ale organismelor diploide (2 n) se găsesc două genomuri, iar în gameți (n) unul singur. 2. Totalitatea genelor prezente în setul haploid de cromozomi.

Intrare: genom
genom1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • genom
  • genomul
  • genomu‑
plural
  • genomuri
  • genomurile
genitiv-dativ singular
  • genom
  • genomului
plural
  • genomuri
  • genomurilor
vocativ singular
plural
genom2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • genom
  • genomul
  • genomu‑
plural
  • genoame
  • genoamele
genitiv-dativ singular
  • genom
  • genomului
plural
  • genoame
  • genoamelor
vocativ singular
plural
genom3 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • genom
  • genomul
  • genomu‑
plural
  • genomi
  • genomii
genitiv-dativ singular
  • genom
  • genomului
plural
  • genomi
  • genomilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

genom

  • 1. genetică Totalitatea genelor prezente în cromozomii unui organism sau în setul haploid de cromozomi, care conține informația genetică necesară formării unui organism.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: