generaliza [At: GHEREA, ST. CR. III, 393 / Pzi: ~zez / E: fr généraliser] 1-2 vtr A face să fie sau a deveni general². 3 vt A da o formulare sau o expresie sintetică mai multor situații particulare care au unele trăsături comune. 4 vt A extinde mintal însușirile comune unui grup de obiecte sau fenomene asupra tuturor obiectelor și fenomenelor din clasa respectivă. 5-6 vtr A (se) extinde sfera de aplicare. 7 vr (D. boli) A se extinde în întregul organ sau organism. 8 vt A considera (de obicei fără temei) o întâmplare, o situație ca fiind generală.