3 definiții pentru genecologie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GENECOLOGIE s. f. parte a geneticii care studiază interacțiunea genotipului cu mediul înconjurător și ecologia unei specii sau a unei populații. (< fr. génécologie)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
genecologie s. f., g.-d. art. genecologiei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
GEN-, v. GENO-1. □ ~ecologie (v. eco-1, v. -logie1), s. f., disciplină care studiază relațiile existente între genetică și ecologia unui organism sau a unei populații; ~onim (v. -onim), s. n., numele generic al unor grupe de plante.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: genecologie
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
genecologiesubstantiv feminin
- 1. Parte a geneticii care studiază interacțiunea genotipului cu mediul înconjurător și ecologia unei specii sau a unei populații. MDN '00
etimologie:
- génécologie MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.