8 definiții pentru gențianacee
Explicative DEX
GENȚIANACEE, gențianacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee cu frunze alterne sau opuse și flori solitare sau în buchet, răspândite mai ales în zona muntoasă (alpină); (și la sg.) plantă din această familie. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. gentianacée.
gențianacee sf [At: LTR2 / P: ~ți-a~ / Pl: ~ / E: fr gentianacées] 1 (Lpl) Familie de plante erbacee cu frunze alterne sau opuse și flori solitare sau în buchet, răspândite mai ales în zona muntoasă. 2 (Șls) Plantă din familia gențianacee (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GENȚIANACEE, gențianacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee cu frunze alterne sau opuse și flori solitare sau în buchet, răspândite mai ales în zona muntoasă (alpină); (și la sg.) plantă din această familie. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. gentianacées.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GENȚIANACEE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate, anuale sau perene, cu flori cu corolă gamopetală, cuprinzînd multe specii ornamentale; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ți-a-na-ce-e, sg. invar. / < fr. gentianacées].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GENȚIANACEE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate erbacee, anuale sau perene, cu flori solitare sau grupate în raceme și cu corolă gamopetală: gențiana. (< fr. gentianacées)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
gențianacee (desp. -ți-a-) s. f., art. gențianaceea, g.-d. art. gențianaceei; pl. gențianacee
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
!gențianacee (-ți-a-) s. f., art. gențianaceea, g.-d. art. gențianaceei; pl. gențianacee
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gențianacee s. f. (sil. -ți-a-), pl. gențianacee
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: gen-ți-a-
substantiv feminin (F142) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
gențianacee, gențianaceesubstantiv feminin
- 1. Familie de plante erbacee cu frunze alterne sau opuse și flori solitare sau în buchet, răspândite mai ales în zona muntoasă (alpină). DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Plantă din această familie. DEX '09 DEX '98 DN
-
etimologie:
- gentianacée DEX '09 DN