gemănar, ~ă [At: BUL. FIL. VII-VIII, 276 / V: ~men~, geaman~ a, jemânari, ajemânări smp / Pl: ~i, ~e / E: geamăn + -ar] 1 a (Reg) Cu două ramuri gemene. 2 a (Îs) Molid ~ Molid bifurcat. 3-4 sm, a (Pop) Geamăn. 5 sf (Reg) Gemănare (1). 6 sm (Reg; lpl îf geamanari) Doi căpriori de casă încheiați.