10 definiții pentru gel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GEL, geluri, s. n. (Chim.) Substanță coloidală cu consistență vâscoasă și însușiri specifice deopotrivă lichidelor și solidelor. – Din fr. gel.

GEL, geluri, s. n. (Chim.) Substanță coloidală cu consistență vâscoasă și însușiri specifice deopotrivă lichidelor și solidelor. – Din fr. gel.

gel sn [At: LTR / Pl: ~uri / E: fr gel] (Chm) Substanță coloidală cu consistență vâscoasă și însușiri specifice deopotrivă lichidelor și solidelor.

GEL s. n. Nume dat în chimie corpurilor care prezintă consistență de piftie.

GEL s.n. Substanță coloidală cu o structură asemănătoare cu piftia. [< fr. gel, cf. it. gelo, lat. gelum].

GEL s. n. substanță coloidală cu aspect gelatinos. (< fr. gel)

GEL ~uri n. chim. Substanță cu consistență vâscoasă, având proprietăți caracteristice lichidelor și solidelor. /<fr. gel


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GEL s. (CHIM.) 1. (pop.) piftie. 2. gel de silice = silicagel.

GEL s. (CHIM.) 1. (pop.) piftie. 2. gel de silice = silicagel.

Intrare: gel
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gel
  • gelul
  • gelu‑
plural
  • geluri
  • gelurile
genitiv-dativ singular
  • gel
  • gelului
plural
  • geluri
  • gelurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gel

  • 1. chimie Substanță coloidală cu consistență vâscoasă și însușiri specifice deopotrivă lichidelor și solidelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: