4 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

*gazí adj. m. La Turcĭ, învingător în războĭu sacru.

GẤDE, gâzi, s. m. (Pop.) Călău; gealat. – Et. nec.

GẤDE, gâzi, s. m. (Pop.) Călău; gealat. – Et. nec.

gad sms [At: ȘEZ. VII, 180 / E: vsl гадж] (Trs) 1 Gadină (1). 2 (Spc) Pureci. 3 (Spc) Păduchi. 4 (Spc) Lindini.

găzi vi [At: NOVACOVICIU, C. B. 10 ap. CADE / Pzi: ~zăsc / E: srb gaziti] (Ban) A călca (în picioare).

gâde sm [At: CUV. D. BĂTR. I, 281 / Pl: gâzi / E: nct] (Mun; Mol) Călău.

gâde sfi [At: CHEST. IV, 795 / E: nct] (Reg) Ridicătură de pământ mai mare, de câteva sute de metri.

GÎ́DE, gîzi, s. m. (Învechit) Călău. [Duca] păru atunci a vedea pe gîde. SADOVEANU, Z. C. 128. El boierii aduna Și de moarte-i giudeca. Gîdele îi apuca, Sus, la scară-i aducea. ALECSANDRI, P. P. 199. – Formă articulată sg. și: gîdea (SADOVEANU, D. P. 28, PANN, P. V. III 116) (gen.-dat. gîdei, BĂLCESCU, O. I 69) s. m.

GÎ́DEA[1] s. m. v. gîde.

  1. La definiția pentru gîde nu este menționată această variantă. Presupun că este vorba doar de varianta formei articulate a singularului. — gall

GÂDE gâzi m. pop. Persoană care executa condamnații la moarte; călău. /Orig. nec.

GÎDE s. m. (ȚR) Călău. Trimise pre gîdea cu un ciomag. ANON. BRÎNCOV. Șărban-Vodă. ... au trimis și pre feciorul Drosului sărdar, tînăr, săracul, la ocnă ... fiind gîde Cobza Dumitrașco căpitan. R. POPESCU ; cf. ST. LEX., 281. Forme gramaticale: art. sg. nom.-ac. gîdea (ANON. BRÎNCOV.; ST. LEX., 281). Etimologie necunoscută. Cf. c ă l ă u, g e l a t, h o h e r.

gâde m. calău: veni gâdea și o chemă la osândă ISP. [Origină necunoscută].

*gad m., pl. gazĭ (vgr. gados, un fel de mihalț). Zool. Un gen de peștĭ care aŭ o barbă mică supt buza de jos și din care face parte și mihalțu.

gî́de m., pl. gîzĭ (cp. cu rut. pol. kut, calăŭ). Rar azĭ. Calăŭ. – Se zice gîdele, al gîdeluĭ și gîdea, gen. fam. al luĭ gîdea: e gîdea cu ștrengu’n mînă (rev. I. Crg. 4, 390).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gấde (pop.) s. m., art. gấdea/gấdele, g.-d. art. gấdei/gấdelui; pl. gâzi

gâde s. m., art. gâdea/gâdele, g.-d. art. gâdei/ gâdelui; pl. gâzi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GAD s. v. bestie, dihanie, fiară, jivină, lighioană, sălbăticiune.

gad s. v. BESTIE. DIHANIE. FIARĂ. JIVINĂ. LIGHIOANĂ. SĂLBĂTICIUNE.

GÎDE s. călău, (rar) torționar, ucigător, (înv. și reg.) hingher, (reg.) hoher, (înv.) gealat, măcelar, speculator. (~ executa pe cei condamnați la moarte.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gad s. m. – (Trans.) Animal, gînganie, lighioană. Sl. gadŭ (DAR). Cuvînt rar. – Der. gadină, s. f. (animal, lighioană), din sl. gadinŭ (Miklosich, Lexicon, 125; Cihac, II, 112), cf. bg. gadin, pol. hadina, rus. gadina; gădinete, s. f. (Olt., sărbătoare de iarnă, care se ține pentru a îndepărta primejdia venirii lupilor); gîdiuță, s. f. (rar, șoarece), dim. de la gad.

arată toate definițiile

Intrare: gazi
gazi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gad
substantiv masculin (M5)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gad
  • gadul
  • gadu‑
plural
  • gazi
  • gazii
genitiv-dativ singular
  • gad
  • gadului
plural
  • gazi
  • gazilor
vocativ singular
plural
Intrare: găzi
găzi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gâde
gâde1 (art. gâdele) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M47)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gâde
  • gâdele
plural
  • gâzi
  • gâzii
genitiv-dativ singular
  • gâde
  • gâdelui
plural
  • gâzi
  • gâzilor
vocativ singular
  • gâde
plural
  • gâzilor
gâde2 (art. gâdea) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M56)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gâde
  • gâdea
plural
  • gâzi
  • gâzii
genitiv-dativ singular
  • gâde
  • gâdei
plural
  • gâzi
  • gâzilor
vocativ singular
  • gâde
  • gâdeo
plural
  • gâzilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gâde

  • exemple
    • [Duca] păru atunci a vedea pe gîde. SADOVEANU, Z. C. 128.
      surse: DLRLC
    • El boierii aduna Și de moarte-i giudeca. Gîdele îi apuca, Sus, la scară-i aducea. ALECSANDRI, P. P. 199.
      surse: DLRLC

etimologie: