Definiția cu ID-ul 586637:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

1) *gaz n., pl. e și urĭ (fr. gaz, cuv. creat arbitrar de Van Helmont, † 1644, poate după flamandu geest, spirt. D. fr. și turc. ghaz). Fiz. și chim. Corp aeriform, abur care rămîne așa la temperatura ordinară, cum e oxigenu, idrogenu, azotu. Pop. Petrol. Gaz permanent, se zicea așa despre gazurile care nu putuse fi încă lichefăcute, ceĭa ce azĭ se poate. Gaz de iluminat, gaz care se scoate destilînd cărbuniĭ de pămînt, după descoperirea lui Filip Lebon la începutu sec. XIX și care se compune din idrogen, metan, oxid de cărbune ș. a. El servește la iluminat, încălzit, unflatu baloanelor, mișcatu motoarelor ș. a. Tot din această destilare se scoate coxu și catranu.