GARSONIERĂ, garsoniere, s. f. Locuință într-o clădire mai mare, compusă de obicei dintr-o singură cameră și baie, uneori și bucătărie. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. garçonnière.

garsonieră sf [At: DA ms / P: ~ni-er~ / Pl: ~re / E: fr garçonnière] Apartament dintr-o singură cameră, baie și uneori bucătărie.

GARSONIERĂ, garsoniere, s. f. Locuință într-o clădire mai mare, compusă de obicei dintr-o singură cameră și baie, uneori și bucătărie. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. garçonnière.

GARSONIERĂ, garsoniere, s. f. Apartament mic, compus din una sau cel mult două camere și baie, de obicei fără bucătărie. – Pronunțat: -ni-e-.

GARSONIERĂ, garsoniere, s. f. Apartament mic, compus din una sau două camere și baie, de obicei fără bucătărie. [Pr.: -ni-e-] – Fr. garçonnière.

GARSONIERĂ s.f. Locuință compusă de obicei dintr-o cameră și o mică bucătărie. [Pron. -ni-e-. / < fr. garçonnière, cf. fr. garçon – băiat].

GARSONIERĂ s. f. locuință dintr-o cameră și o mică bucătărie. (< fr. garșonnière)

GARSONIERĂ ~e f. Apartament mic pentru o singură persoană. /<fr. garçonniere

garsonieră (desp. -ni-e-) s. f., g.-d. art. garsonierei; pl. garsoniere

garsonieră (-ni-e-) s. f., g.-d. art. garsonierei; pl. garsoniere

garsonieră s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. garsonierei; pl. garsoniere