GAROFÍȚĂ, garofițe, s. f. 1. Diminutiv al lui garoafă. 2. Plantă erbacee cu frunze lanceolate și flori purpurii; garoafă-de-câmp (Dianthus carthusianorum). 3. Plantă erbacee ornamentală cu tulpina ramificată, cu flori mari, roșii, albe sau pestrițe (Dianthus chinensis). 4. (În compusele) Garofiță-de-munte = plantă erbacee cu flori mari, purpurii (Dianthus compactus); garofița-Pietrei-Craiului = plantă erbacee a cărei tulpină de 10-20 cm poartă o singură floare purpurie brăzdată radial de dungi mai închise (Dianthus callizorus). – Garoafă + suf. -iță.

garofiță sf [At: ALECSANDRI, P. P. 33 / Pl: ~țe, (rar) ~ți / E: garoafă + -iță] 1-2 (Șhp) Garoafă (1) (mică). 3 (Mpl) Plantă erbacee cu frunze lanceolate și flori purpurii Si: buchet de câmp, bumbușca lupului, bumbut, buruiene de ghiței, buruiene de jerme, caramfile, cismuța cucului, cocoșel roșu, cuișoare de câmp, floare domnească, garoafă (9) călugărească, garoafă (9) de câmp, garoafe (9) sălbatice, iarba urâtului, lipitoare, pecingină, pușca lupului, pușcuța lupului, sanfiu de câmp, scânteie, vâzdoage, văzdoance de câmp (Dianthus carthusianorum). 4 (Îc) ~țe de munte Plantă erbacee cu flori mari purpurii Si: (bot; reg) făhiu, garoafă (23), iarba urâtului, ignele, văzdoance de câmp (Dianthus compactus). 5 (Bot; reg; iac) Garoafe (6) de munte. 6 (Bot; reg) Papucul domnișoarei (Impatiens sultani). 7 (Bot; reg; îc) ~ de grădiniță Arșinic (Lychnis calcedonica). 8 (Bot; reg; îc) ~ de mare Sică (Statice). 9 (Lpl) Planta Dianthus deltoides Si: (reg) garoafă (2). 10 (Îc) ~ța Pietrii Craiului Plantă erbacee a cărei tulpină de 10-20 cm poartă o singură floare purpurie brăzdată radial de dungi mai închise (Dianthus callizonus). 11 (Bot; reg; lpl; șîc ~țe rare) Cuișoare (Dianthus chinensis). 12 (Bot; reg; îc) ~ de mare Limba peștelui (Limonium vulgare). 13 (Bot; reg; lpl) Ochiul boului (Callistephus chinensis). 14 (Bot; reg; lpl; șîc) ~țe de grădină Garoafe (11) (Dianthus barbatus). 15 (Bot; reg; lpl) Garoafă (1) (Dianthus caryophyllus).

GAROFÍȚĂ, garofițe, s. f. 1. Diminutiv al lui garoafă. 2. Plantă erbacee cu frunze lanceolate și flori purpurii; garoafă de câmp (Dianthus carthusianorum). 3. Plantă erbacee ornamentală cu tulpina ramificată, cu flori mari, roșii, albe sau pestrițe (Dianthus chinensis). 4. (în sintagmele) Garofiță de munte = plantă erbacee cu flori mari, purpurii (Dianthus compactus). Garofița Pietrei Craiului = plantă erbacee a cărei tulpină de 10-20 cm poartă o singură floare purpurie brăzdată radial de dungi mai închise (Dianthus callizorus). – Garoafă + suf. -iță.

GAROFÍȚĂ, garofițe, s. f. 1. Diminutiv al lui garoafă. 2. Plantă erbacee cu frunze lunguiețe și flori purpurii. (Dianthus Carihusianorum); garoafă-de-cîmp, garoafă-sălbatică. Dediței și garofițe pîrguite-n foc de soare. ALECSANDRI, P. A. 125. 3. Plantă erbacee cu tulpina foarte ramificată, cu flori mari, roșii, albe sau pestrițe, cultivată ca plantă ornamentală (Dianthus chinensis).

GAROFÍȚĂ ~e f. (diminutiv de la garoafă) Plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori de culoare purpurie; garoafă de câmp; garoafă sălbatică. /garoafă + suf. ~iță

garofița-Pietrei-Craiului (plantă) (desp. -Pie-trei-) s. f. art., g.-d. art. garofiței-Pietrei-Craiului

garofiță s. f., g.-d. art. garofiței; pl. garofițe

garofiță-de-munte (plantă) s. f., g.-d. art. garofiței-de-munte; pl. garofițe-de-munte

!garofița-Pietrei-Craiului (-Pie-trei-) s. f. art., g.-d. art. garofiței-Pietrei-Craiului

garofiță s. f., g.-d. art. garofiței; pl. garofițe

!garofiță-de-munte s. f., g.-d. art. garofiței-de-munte; pl. garofițe-de-munte

garofíța Piétrei Cráiului s. f. + s. f. + s. m.

garofíță s. f., g.-d. art. garofíței; pl. garofíțe

garofíță de múnte s. f. + prep. + s. m.

GAROFÍȚĂ s. (BOT.) 1. (Dianthus carthusianorum) garoafă de câmp, garoafă sălbatică, (reg.) cuișoare (pl.), (Transilv.) scânteie. 2. v. garoafă de munte. 3. (Dianthus spiculifolius) (reg.) barba-ungurului. 4. garofiță de grădină (Dianthus barbatus) = garoafă.

GAROFIȚĂ s. (BOT.) 1. (Dianthus carthusianorum) garoafă de cîmp, garoafă sălbatică, (reg.) cuișoare (pl.), (Transilv.) scînteie. 2. (Dianthus superbus) garoafă de munte, garoafă sălbatică, (reg.) floare-domnească. 3. (Dianthus spiculifolius) (reg.) barba-ungurului. 4. garofiță de grădină (Dianthus barbatus) = garoafă, (reg.) scînteuță, secfiu, pușca-lupului.

Garofița Prenume feminin la modă în onomastica noastră contemporană (ca și celelalte prenume formate de la nume de flori), Garofíța este o formă diminutivală a subst. garoafă (pe numele ei savant Dianthus caryophyllus), cuvînt împrumutat din neogrecescul garofalo(n). Garofița este o creație a onomasticii românești moderne, dar nu trebuie omisă existența unui model grecesc Garufaliá, creat pe baza formei garofaliá, întîlnit și la noi în perioada influenței neogrecești, de aceeași origine fiind rom. Garofalide ca și it. Garofalo. Numele de fam. Garofoíu ar putea fi mai degrabă o adaptare a unui nume grecesc, decît o formație de la subst. garoafă.

Dianthus barbatus L., « Garofițe de grădină ». Specie originară din sudul Europei, specie bienală, poate fi și perenă dacă iarna o ferim de îngheț. înflorește vara. Flori mici, numeroase (corolă cu 5 petale bine întinse și fin-dințate pe margini), simple sau duble, cu colorit variat, purpurii, albe, roz, roșii, violete, punctate, panașate, striate, cu pete circulare mai deschise la bază, în corimbe. Fiecare buchet are la bază, în lunile iun.- iul., în jurul caliciului, bractee verzi, lungi, liniar-lanceolate, ascuțite și recurbate. Tulpină tufoasă, ramificată, glabră, cca 40 cm înălțime. Frunze mari, verzi, lanceolate, recurbate, cele de la bază cu pețiol.

Dianthus carthusianorum L., « Garofițe ». Plantă perenă. Originară din sudul și centrul Europei, Asia Mică. Înflorește vara-toamna. Flori (caliciul cu scvamele brune, glabre, cele externe mai înguste și ceva mai scurte decît cele interne) purpurii, dispuse cca 6 în capitule. Frunze tulpinale mai late decît cele radicale, liniare, cu vaginele de cîteva ori mai lungi decît lățimea frunzei. Plantă erbacee, tulpină nepăroasă, 15-30 cm înălțime.

Dianthus chinensis L. (syn. D. sinensis Link), « Garofițe ». Specie originară din China, plantă anuală, bienală, perenă, noi o cultivăm ca anuală. Înflorește primăvara-toamna. Flori (scvamele caliciului liniar-lanceolate, țepoase, aproximativ la fel de lungi ca tubul caliciului, petale puțin păroase, dințate) numeroase, simple sau duble, roz, roșii, albe, catifelate, punctate, striate, deseori cu desene, dispuse solitar, la vîrful ramurilor. Frunze lanceolate, verzi sau glauce. Specie glabră, bogat ramificată de la bază, viguroasă și noduroasă, pînă la 40 cm înălțime. La început ramurile sînt orizontale, apoi devin erecte, îmbrăcate cu frunze pînă la partea superioară.

Dianthus compactus Kit. « Garoafe sau Garofițe de munte ». Specie perenă originară din regiunea montană. înflorește vara. Flori (caliciul are scvamele erbacee, ovate, păroase, lung-aristate) mari, purpurii, dispuse în vîrful tulpinii. Bractee foliacee, ovate. Frunze reticulat-nervate (5-7 nervuri) lat-lanceolate; cu marginile păroase. Plantă erbacee, glabră.

Dianthus deltoides L. Specie perenă sub formă de tufă originară din Europa. Înflorește vara-toamna. Tulpină cca 15-25 cm înălțime. Flori (petale adînc-sectate cu o pată purpurie asemănătoare literei delta) albe, purpur-roz sau ciclamen, cca 1,5 cm diametru. Frunze (cca 2-3 mm lățime) liniar-lanceolate, verzi, formînd un covor lax (Pl. 29; fig. 167).

Dianthus gratianapolitanus Vill. (syn. D. caesius Smith). Specie perenă, originară din muriții Alpi. Înflorește primăvara-vara. Flori (corolă cu petale rotund cuneiforme neegal dințate) purpurii, mirositoare, cu diametru de 1,8 cm. Plantă gazonantă, cca 30 cm înălțime, verde-palid-albăstruie, cu ramificații terminate cu 1-2 flori. Frunze liniar-ascuțite, verzi-albăstrui.

Dianthus petraeus Waldst. et Kit., (syn. D. spiculifolius Schur., D. hungaricus Griseb.), « Barba ungurului, Garofiță ». Specie perenă, originară din munții Carpați. Înflorește vara. Flori (lamina celor 5 petale ale corolei este fimbriată pînă la 1/3, scvamele caliciului ovat-eliptice, scurt-aristate) albe, roz, roșii, plăcut mirositoare, dispuse terminal. Fructe, capsule galbene. Plantă erbacee cu numeroase tulpini patrunghiulare, netede, îndesuit-tufoase, rar multiflore. Frunze verzi, 1 mm lățime, liniar-subulate cu 3 nervuri, pe margini cu peri scurți și rigizi.