2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GARNISÍRE s. f. Acțiunea de a garnisi și rezultatul ei. – V. garnisi.

garnisire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: garnisi] 1 Împodobire a unui lucru, unei încăperi etc. cu podoabe și accesorii. 2 Adăugare a unei garnituri sau ornarea unui preparat culinar.

GARNISÍRE s. f. (Fam.) Acțiunea de a garnisi și rezultatul ei. – V. garnisi.

GARNISÍRE s. f. Acțiunea de a garnisi; împodobire, ornare.

GARNISÍ, garnisesc, vb. IV. Tranz. A completa un lucru cu accesorii sau podoabe; a împodobi, a orna. – După fr. garnir.

garnisi vt [At: ȘEZ. IV, 3 / Pzi: ~sesc / E: fr garnir] 1 A împodobi un lucru cu podoabe și accesorii. 2 A adăuga o garnitură sau ornamente unui preparat culinar. corectată

GARNISÍ, garnisesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A completa un lucru cu accesorii sau podoabe; a împodobi, a orna. – După fr. garnir.

GARNISÍ, garnisesc, vb. IV. Tranz. A completa un lucru cu accesorii sau podoabe; a pune o garnitură, a împodobi, a orna, a ornamenta. Garnisește rochia cu dantele.Straie... garnisite cu fir. ȘEZ. IV 3.

GARNISÍ vb. IV. tr. A împodobi, a orna (cu o garnitură). [< fr. garnir].

GARNISÍ vb. I. tr. 1. a împodobi, a orna. 2. (mar.) a înfășura, pentru protecție, o parâmă în zona unde e supusă frecării. II. refl. a se umple (de), a se îmbolnăvi. (după fr. garnir)

A GARNISÍ ~ésc tranz. A prevedea cu o garnitură; a împodobi; a înfrumuseța; a orna. /<fr. garnir

garnisì v. 1. a îngriji cu lucrurile trebuincioase; a garnisi o casă cu mobile; 2. a înconjura cu podoabe: a garnisi o pălărie cu panglici; 3. a ocupa spațiul: soldații garnisiau ulițile.

*garnisésc v. tr. (fr. garnir, part. garnissant, d. vgerm. warnian, ngerm. warnen, a înștiința, a apăra). Îngrijesc să aibă cele necesare: a garnisi o casă cu mobile. Ornez: a garnisi o pălărie cu panglicĭ. Umplu spațiu: o mulțime de curioșĭ garniseaŭ strada.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

garnisíre s. f., g.-d. art. garnisírii

garnisíre s. f., g.-d. art. garnisírii; pl. garnisíri

garnisí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. garnisésc, imperf. 3 sg. garniseá; conj. prez. 3 să garniseáscă

garnisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. garnisésc imperf. 3, sg. garniseá; conj. prez. 3 sg. și. pl. garniseáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GARNISÍRE s. împodobire, ornamentare, ornare. (~ unei rochii.)

GARNISIRE s. împodobire, ornamentare, ornare. (~ unei rochii.)

GARNISÍ vb. a împodobi, a orna, a ornamenta. (A ~ o rochie.)

arată toate definițiile

Intrare: garnisire
garnisire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • garnisire
  • garnisirea
plural
  • garnisiri
  • garnisirile
genitiv-dativ singular
  • garnisiri
  • garnisirii
plural
  • garnisiri
  • garnisirilor
vocativ singular
plural
Intrare: garnisi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • garnisi
  • garnisire
  • garnisit
  • garnisitu‑
  • garnisind
  • garnisindu‑
singular plural
  • garnisește
  • garnisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • garnisesc
(să)
  • garnisesc
  • garniseam
  • garnisii
  • garnisisem
a II-a (tu)
  • garnisești
(să)
  • garnisești
  • garniseai
  • garnisiși
  • garnisiseși
a III-a (el, ea)
  • garnisește
(să)
  • garnisească
  • garnisea
  • garnisi
  • garnisise
plural I (noi)
  • garnisim
(să)
  • garnisim
  • garniseam
  • garnisirăm
  • garnisiserăm
  • garnisisem
a II-a (voi)
  • garnisiți
(să)
  • garnisiți
  • garniseați
  • garnisirăți
  • garnisiserăți
  • garnisiseți
a III-a (ei, ele)
  • garnisesc
(să)
  • garnisească
  • garniseau
  • garnisi
  • garnisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

garnisire

etimologie:

  • vezi garnisi
    surse: DEX '98 DEX '09

garnisi

  • 1. A completa un lucru cu accesorii sau podoabe.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: orna ornamenta împodobi attach_file 2 exemple
    exemple
    • Garnisește rochia cu dantele.
      surse: DLRLC
    • Straie... garnisite cu fir. ȘEZ. IV 3.
      surse: DLRLC
  • 2. marină A înfășura, pentru protecție, o parâmă în zona unde e supusă frecării.
    surse: MDN '00
  • 3. reflexiv A se umple (de), a se îmbolnăvi.
    surse: MDN '00 sinonime: îmbolnăvi

etimologie: