gargară sf [At: GRIGORIU-RIGO, M. P. I, 39 / V: (pop) gâlg~ / Pl: ~re / E: ngr γαργάρα] 1 Clătire a gurii și a gâtului cu un lichid dezinfectant Si: (pfm) gargariseală. 2 Lichid, medicament cu care se face gargara (1) Si: gargarism. 3 (Fig; prt) Relatare fără șir, fără logică, ambiguă. 4 (Fig) Vorbărie fără susținere, pe care nu te poți baza (și care încearcă să distragă atenția).