GARDIST, gardiști, s. m. (În trecut) 1. Agent polițienesc care făcea de pază pe străzile unui oraș; gardian, sergent de stradă. Semnale sfîșie timpanul prelung din gardist în gardist. C. PETRESCU, C. V. 318. Se uită nedumerit la un gardist care cearcă să-l oprească, merge mereu de teamă să nu-și piardă locul dintre ai săi și nu înțelege de ce s-a legat gardistul acesta de dînsul. SP. POPESCU, M. G. 45. ◊ Gardist alb v. alb. 2. Legionar (2). – Variantă: (1, învechit) vardist (SADOVEANU, O. VI 382) s. m.