GARANȚIE s.f. Obligație în virtutea căreia o persoană sau o instituție trebuie să apere pe cineva de o pagubă eventuală sau să-l despăgubească de o pagubă suferită; chezășie. ◊ A lua (pe cineva) pe garanție = a garanta pentru cineva. [Gen. -iei. / < fr. garantie, it. garanzia].