GALOPA, galopez, vb. I. Intranz. (Despre cai) A alerga în galop; p. ext. (despre oameni) a fi purtat în galopul calului. Se ținu dîrz și-și lăsă calul să galopeze pînă ce-l simți plin de spumă. SADOVEANU, Z. C. 31. Fugarii galopează cu pulberea pe pîntec, Pe capră, surugiul lălăiește-un cîntec. LESNEA, C. D. 141. ◊ Fig. Un fior îl străbătu și inima începu să-i galopeze. BART, E. 185. Suvenirea ei ar sili imaginația mea să galopeze. NEGRUZZI, S. I 38.