GALIȚIAN, -Ă, galițieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Galiția (regiune istorică din nord-estul Carpaților). 2. Adj. Care aparține Galiției sau galițienilor (1), care se referă la Galiția ori la galițieni. [Pr.: -ți-an] – Galiția (n. pr.) + suf. -an.

galițian, ~ă [At: DA / P: ~ți-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: Galiția + -(e)an] 1-2 smf, a (Persoană) originară din Galiția. 3-4 smf, a (Persoană) care face parte din populația de bază din Galiția. 5 smp Populație care locuiește în Galiția. 6-7 a Referitor la Galiția sau la galițieni (1). 8-9 a Specific Galiției sau galițienilor. 10-11 Care provine din Galiția sau de la galițieni. 12-13 a Care aparține Galiției sau galițienilor (1).

GALIȚIAN, -Ă, galițieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Galiției sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Galiției sau populației ei, care se referă la Galiția sau la populația ei. [Pr.: -ți-an] – Galiția (n. pr.) + suf. -an.

galițian (desp. -ți-an) adj. m., s. m., pl. galițieni (desp. -ți-eni); adj. f., s. f. galițiană, pl. galițiene

galițian (referitor la Galiția) (-ți-an) adj. m., s. m., pl. galițieni (-ți-eni); adj. f., s. f. galițiană, pl. galițiene

galițian s. m., adj. m. (sil. -ți-an), pl. galițieni (sil. ți-eni); f. sg. galițiană, g.-d. art. galițienei, pl. galițiene