13 definiții pentru gabarit (pl. gabarite), gabarit (pl. gabarituri)   declinări

GABARÍT, gabarite, s. n. Șablon în al cărui contur, format din linii drepte sau curbe, trebuie să se cuprindă dimensiunile unui profil; contur, format din linii drepte sau curbe, care limitează dimensiunile maxime ale profilului unui obiect, ale unei construcții etc. ♦ Greutate care depășește limita maximă admisă sau pe cea normală. – Din fr. gabarit.

GABARÍT, gabarite, s. n. Șablon în al cărui contur, format din linii drepte sau curbe, trebuie să se cuprindă dimensiunile unui profil; contur, format din linii drepte sau curbe, care limitează dimensiunile maxime ale profilului unui obiect, ale unei construcții etc. ♦ Greutate care depășește limita maximă admisă sau pe cea normală. – Din fr. gabarit.

GABARÍT, gabarite, s. n. (Tehn.) Șablon în al cărui contur format din linii drepte sau curbe trebuie să se cuprindă dimensiunile unui profil; conturul format din linii drepte sau curbe, care limitează dimensiunile unui profil. Gabarit de clădiri. ◊ Gabarit de încărcare = instalație formată din doi stîlpi legați la partea superioară cu o grindă de care atîrnă niște greutăți care marchează limitele permise, în înălțime și în lățime, pentru încărcătura vagoanelor de marfă deschise.

gabarít s. n., pl. gabaríte

gabarít s. n., pl. gabaríte

GABARÍT s. capacitate, volum. (Mașină cu ~ redus.)

GABARÍT s. v. dimensiune, volum.

GABARÍT s.n. Contur care limitează dimensiunile maxime ale unui profil. ♦ Model după care se fasonează unele piese în construcțiile de nave sau de piese de artilerie. ♦ (Fam.) Dimensiune, statură. ◊ Gabarit de încărcare = instalație specială care marchează limitele permise pentru încărcătura vagoanelor de marfă deschise. [Pl. -te, -turi. / < fr. gabarit].

GABARÍT s. n. 1. contur poligonal care limitează dimensiunile maxime admisibile ale unui profil. ◊ greutate care depășește limita maximă admisă sau pe cea normală. ♦ ~ de încărcare = instalație specială care marchează limitele permise pentru încărcătura vagoanelor de marfă deschise. 2. model după care se fasonează unele piese în construcțiile de nave sau de piese de artilerie. 3. (fam.) dimensiune, statură. (< fr. gabarit)

GABARÍT ~e n. Contur constând din liniile care mărginesc dimensiunile maxime ale unui obiect (de obicei de proporții). ◊ ~ de cale ferată contur alcătuit din doi stâlpi în poziție verticală uniți printr-o grindă, folosit pentru a marca limitele transversale admise pentru construcția locomotivelor și a vagoanelor. /<fr. gabarit

*gabarít n., pl. e sau urĭ (fr. gabarit, d. pv. gabarrit, din garbi, care e got. *garwi, preparare, „model”, infl. poate de it. garbo, formă frumoasă, tot d. got. *garwi). Arcadă de lemn orĭ de fer [!] pe supt [!] care se trec vagoanele încărcate ca să se vadă dacă încap pin [!] tunelurĭ saŭ podurĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

gabarít s. v. DIMENSIUNE. VOLUM.

GABARÍT s. capacitate, volum. (Mașină cu ~ redus.)