3 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂGĂÚȚĂ, găgăuți, -e, s. m. și f. Persoană prostănacă, toantă. – Et. nec.

GĂGĂÚȚĂ, găgăuți, -e, s. m. și f. Persoană prostănacă, toantă. – Et. nec.

găgăuță sf [At: ALECSANDRI, T. 1376 / V: ~uț sm / Pl: ~țe / E: nct] Tont.

GĂGĂÚȚĂ, găgăuțe, s. f. Om prostănac, tont, neghiob, gogoman. Porunci slugilor sale să-l huiduiască ca p-o găgăuță. ISPIRESCU, L. 280. Apoi dumneta, boieriule, crezi că pentru 200 de galbini numai o să cîștigi dreptul de-a dizbrăca un popor de oameni?... Ha, ha, ha... Nu te știam așa de găgăuță. ALECSANDRI, T. 1376. ◊ (Considerat ca s. m.) O fată așa de vioaie și de gingașă să iubească pe un găgăuță. CARAGIALE, T. II 192.

GĂGĂÚȚĂ ~i m. Om care vădește lipsă de caracter sau de inteligență; bărbat prostănac. /cf. găgăuz

găgăuță m. 1. gângav, peltic; 2. nerod, neghiob: ce prost ai fost și tu, găgăuță! ISP. [V. găgâì].

găgăuț1, ~ă smf [At: JAHRESBER IX, 150 / Pl: ~i, ~e / E: nct] (Pcf; formă incorectă) Găgăuz (1).

Găgăuți m. pl. numele unui trib bulgăresc de pe lângă Varna. Găgăuții vorbesc și scriu turcește cu litere grecești: vr’o 3000 dintr’înșii au emigrat în Dobrogea.

găgăúț, -ă adj. (d. numele Găgăuților, care-s o rămășiță de Cumanĭ și locuĭesc pin Basarabia, Dobrogea și Bulgaria. Turc. Gagauz și Palauz, „Cuman”). Fam. Dobitoc, prost. – Și găgăuță, s. f. (adresat și bărbaților, și femeilor). V. turlac și venetic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

găgăúță2 (prostănac) (pop., fam.) s. m., g.-d. lui găgăúță; pl. găgăúți

găgăúță1 (prostănac, prostănacă) (pop., fam.) s. f., g.-d. art. găgăúței; pl. găgăúțe

găgăúță (femeie prostănacă) s. f., g.-d. art. găgăúței; pl. găgăúțe

găgăúță (bărbat prostănac) s. m., pl. găgăúți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GĂGĂÚȚĂ adj. invar., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

găgăuță adj. invar., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

găgăúț (-ți), s. m. – Nume al unei populații de origine cumanică, în sudul Basarabiei. Cuman. (tc.) kök uz „ușă albastră”, cf. rus. gagauz (Vasmer, I, 249). Nu are legătură cu găgăuț „stupid”, împotriva părerii din DAR.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

găgăúță s.m. f. (reg.) 1. om prostănac, redus, tont, nerod, neghiob. 2. om gângav, peltic.

Intrare: găgăuță (prostănac)
substantiv masculin (M80)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găgăuță
  • găgăuța
plural
  • găgăuți
  • găgăuții
genitiv-dativ singular
  • găgăuță
  • găgăuții
  • găgăuței
plural
  • găgăuți
  • găgăuților
vocativ singular
  • găgăuță
  • găgăuțo
plural
  • găgăuților
Intrare: găgăuță (prostănacă)
găgăuță2 (s.f.) substantiv feminin admite vocativul
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găgăuță
  • găgăuța
plural
  • găgăuțe
  • găgăuțele
genitiv-dativ singular
  • găgăuțe
  • găgăuței
plural
  • găgăuțe
  • găgăuțelor
vocativ singular
  • găgăuță
  • găgăuțo
plural
  • găgăuțelor
Intrare: găgăuț
găgăuț adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găgăuț
  • găgăuțul
  • găgăuțu‑
  • găgăuță
  • găgăuța
plural
  • găgăuți
  • găgăuții
  • găgăuțe
  • găgăuțele
genitiv-dativ singular
  • găgăuț
  • găgăuțului
  • găgăuțe
  • găgăuței
plural
  • găgăuți
  • găgăuților
  • găgăuțe
  • găgăuțelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

găgăuță (pers.)

  • 1. Persoană prostănacă, toantă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Porunci slugilor sale să-l huiduiască ca p-o găgăuță. ISPIRESCU, L. 280.
      surse: DLRLC
    • Apoi dumneta, boieriule, crezi că pentru 200 de galbini numai o să cîștigi dreptul de-a dizbrăca un popor de oameni?... Ha, ha, ha... Nu te știam așa de găgăuță. ALECSANDRI, T. 1376.
      surse: DLRLC
    • O fată așa de vioaie și de gingașă să iubească pe un găgăuță. CARAGIALE, T. II 192.
      surse: DLRLC

etimologie: