găbănaș sn [At: VAIDA, ap. DA / Pl: ~e / E: mg gabonas] (Trs) 1 Cămară. 2 Grânar. 3 Loc unde se ține porumbul. 4 Șură. 5 Loc unde se află mai multe coșare și hambare.

găbănaș (-șe), s. n. – Grînar, hambar. Mag. gabonás (Tiktin; Candrea). În Trans.

găbănáș, găbănașe, s.n. (reg.) Acaret, depozit, cămară; spațiu de depozitare a cerealelor, a produselor lactate, a unor piese textile și de îmbrăcăminte etc., realizate ca niște miniaturi ale caselor de lemn din zonă: „Noi om mere-n găbănaș / Și ne-on face-on săbădaș, / Cu banii de la nănaș” (Bilțiu, 2015: 212). ■ Construcții specifice zonelor Chioar și Lăpuș, dar întâlnite și în Maram. Istoric: „În forma sa tradițională, gospodăria chioreană cuprinde o clădire independentă, cu funcție de cămară, numită găbănaș” (Chiș Șter, 1983: 200-202). În Maram. Istoric se numește cămară în curte și era semn de nemeșie. – Din magh. gabonas „grânar, hambar” (Tiktin, Candrea, după DER; MDA).

găbănaș, găbănașe, s.n. – (reg.) Acaret, depozit, cămară; spațiu de depozitare a cerealelor, a produselor lactate, a unor piese textile și de îmbrăcăminte etc. Cămările se prezintă ca niște miniaturi ale caselor de lemn din zonă (Șainelic, 1986). Construcții specifice zonei Chioar și Lăpuș, dar întâlnite și în Maramureșul istoric: „În forma sa tradițională, gospodăria chioreană cuprinde o clădire independentă, cu funcție de cămară, numită găbănaș. El nu a fost o unitate arhitectonică obligatorie în ansamblul clădirilor cu rost economic, putând fi întâlnit doar la oameni mai bogați, mai găzdaci. Necesitatea construirii unei clădiri cu rol de cămară a apărut datorită faptului că în casa tradițională nu exista nicio încăpere cu această funcție. Cămara, ca unitate separată, s-a conservat în Chioar până acum 20-30 de ani, dar nu este specifică acestei zone. Clădiri asemănătoare cu găbănașul, din punct de vedere planimetric și funcțional, pot fi întâlnite în Maramureș, Munții Apuseni și în regiunile viticole” (Chiș Șter, 1983: 200-202). În Maramureșul istoric se numește cămară în curte și era semn de nemeșie (v. Dăncuș, 2010). „Azi nu se mai face, deoarece se fac cămări” (AER, 2010: 191; Boiu Mare, 1977). – Din magh. gabonas „grânar, hambar” < magh. gabona „cereale” (Tiktin, Candrea, cf. DER; MDA).

găbănaș, -e, s.n. – Acaret, depozit, cămară; spațiu de depozitare a cerealelor, a produselor lactate, a unor piese textile și de îmbrăcăminte etc. Cămările se prezintă ca niște miniaturi ale caselor de lemn din zonă (Șainelic 1986). Construcții specifice zonei Chioar și Lăpuș, dar întâlnite și în Maramureșul istoric: „În forma sa tradițională, gospodăria chioreană cuprinde o clădire independentă, cu funcție de cămară, numită găbănaș. El nu a fost o unitate arhitectonică obligatorie în ansamblul clădirilor cu rost economic, putând fi întâlnit doar la oameni mai bogați, mai găzdaci. Necesitatea construirii unei clădiri cu rol de cămară a apărut datorită faptului că în casa tradițională nu exista nici o încăpere cu această funcție. Cămara, ca unitate separată, s-a conservat în Chioar până acum 20-30 de ani, dar nu este specifică acestei zone. Clădiri asemănătoare cu găbănașul din punct de vedere planimetric și funcțional pot fi întâlnite în Maramureș, Munții Apuseni și în regiunile viticole” (Chiș Șter 1983: 200-202). – Din magh. gabonas „grânar, hambar”.