13 definiții pentru gâză


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GẤZĂ, gâze, s. f. Nume generic dat insectelor mici zburătoare. – Probabil formație onomatopeică.

GẤZĂ, gâze, s. f. Nume generic dat insectelor mici zburătoare. – Probabil formație onomatopeică.

gâ sf [At: EMINESCU, L. P. 125 / V: ghi / Pl: ~ze / E: pbl fo] (Ent) 1 Nume generic dat insectelor mici zburătoare. 2 (Reg; îe) ~ de viermi Viermănar. 3 (Reg; îc) ~-de-carne Muscă-de-carne. 4 (Reg; îc) ~-de-vite Tăun. 5 (Reg; îc) ~za-calului Musca calului. 6 (Reg; îc) ~za-boului Băligar. 7 (Reg; îc) ~-de-miere, ~ folositoare Albină. corectată

GÂZĂ ~e f. Insectă (zburătoare) de talie mică. /cf. pol. geiz

gâză f. Tr. (Maramureș) muscă. [Onomatopee].

GÎ́ZĂ, gîze, s. f. Nume generic dat insectelor mici zburătoare. Fînațuri au fost bune, au avut strînsură și albinele; căci aceste gîze, pe cît spune norodul, merg una cu oile. SADOVEANU, Z. C. 325. Mii de felurite gîze speriate se ridicau din păpuriș, plutind ca niște nourași străvezii. BART, E. 167. Gîza își scuturase aripile pline de colbul de aur al florilor prin care zburase. GÎRLEANU, L. 31.

gî́ză f., pl. e (rudă cu bîzîi. Cp. cu pol. giez, un fel de tăun). Nord. Insect mic, maĭ des musculiță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gấză s. f., g.-d. art. gấzei; pl. gấze

gâză s. f., g.-d. art. gâzei; pl. gâze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GÎ s. (ENTOM.) gînganie, hexapod, insectă, (pop.) goangă, muscă, (reg.) borză, (Transilv.) pepe.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gîză (gấze), s. f.1. Insectă. – 2. Lighioană, vietate. – Var. ghiză. Creație expresivă, bazată pe imitarea zumzăitului, cf. bîză, și sl. g(ŭ)myžĭ „insectă”. După Cihac, II, 120 și Scriban, din pol. giez, care pare mai puțin probabil. Candrea, Elemente, 406, presupune că trebuie să se plece de la un vb. imitativ *gîzîi, format ca bîzîi.Der. gîzulie, gîjulie, gujulie, gîzoabă, s. f. (insectă). Din rom. provine rut. gadzulja „gîndac” (Candrea, Elemente, 406).

Intrare: gâză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gâ
  • gâza
plural
  • gâze
  • gâzele
genitiv-dativ singular
  • gâze
  • gâzei
plural
  • gâze
  • gâzelor
vocativ singular
plural

gâză

  • 1. Nume generic dat insectelor mici zburătoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: insectă muscă diminutive: gâzuliță attach_file 3 exemple
    exemple
    • Fînațuri au fost bune, au avut strînsură și albinele; căci aceste gîze, pe cît spune norodul, merg una cu oile. SADOVEANU, Z. C. 325.
      surse: DLRLC
    • Mii de felurite gîze speriate se ridicau din păpuriș, plutind ca niște nourași străvezii. BART, E. 167.
      surse: DLRLC
    • Gîza își scuturase aripile pline de colbul de aur al florilor prin care zburase. GÎRLEANU, L. 31.
      surse: DLRLC

etimologie: