9 definiții pentru gâtar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÂTÁR, gâtare, s. n. Curea lată a hamului, care se trece peste gâtul calului; hamut. – Gât + suf. -ar.

GÂTÁR, gâtare, s. n. Curea lată a hamului, care se trece peste gâtul calului; hamut. – Gât + suf. -ar.

gâtar sn [At: DAMÉ, T. 50 / Pl: ~e / E: gât + -ar] (Pop) Cureaua lată de la hamuri care trece pe după gâtul calului Si: grebănar, spătar.

GÂTÁR ~e n. Curea lată de la ham care se trece peste greabănul calului, la înhămat. /gât + suf. ~ar

gâtar n. curea lată trecută după gâtul calului.

GÎTÁR, gîtare, s. n. Cureaua lată a hamului, care se trece peste greabănul calului și e legată la capete de pieptarul hamului; spătar, grebănar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gâtár s. n., pl. gâtáre

gâtár s. n., pl. gâtáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GÂTÁR s. (reg.) grebănar, hamut, spătar. (~ la ham.)

GÎTAR s. (reg.) grebănar, hamut, spătar. (~ la ham.)

Intrare: gâtar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gâtar
  • gâtarul
  • gâtaru‑
plural
  • gâtare
  • gâtarele
genitiv-dativ singular
  • gâtar
  • gâtarului
plural
  • gâtare
  • gâtarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gâtar

etimologie:

  • Gât + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09