4 definiții pentru gârgâr


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÂRGẤR, gârgâre, s. n. Unealtă folosită la pescuitul marin prin încercuirea și adunarea bancurilor de hamsii, stavrizi, scrumbii etc. – Et. nec.

GÂRGẤR, gârgâre, s. n. Unealtă folosită la pescuitul marin prin încercuirea și adunarea bancurilor de hamsii, stavrizi, scrumbii etc. – Et. nec.

gârgâr sn [At: DEX / Pl: ~e / E: nct] Unealtă de pescuit marin prin încercuirea și adunarea bancurilor de pești.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gârgâr s. n., pl. gârgâre/gârgâruri

Intrare: gârgâr
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gârgâr
  • gârgârul
  • gârgâru‑
plural
  • gârgâre
  • gârgârele
genitiv-dativ singular
  • gârgâr
  • gârgârului
plural
  • gârgâre
  • gârgârelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gârgâr

  • 1. Unealtă folosită la pescuitul marin prin încercuirea și adunarea bancurilor de hamsii, stavrizi, scrumbii etc.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: