2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÂRBOVÍ, gârbovesc, vb. IV. Refl. (Despre oameni) A deveni gârbov; a se cocârja. ◊ Tranz. fact. Anii l-au gârbovit. – Din gârbov.

GÂRBOVÍ, gârbovesc, vb. IV. Refl. (Despre oameni) A deveni gârbov; a se cocârja. ◊ Tranz. fact. Anii l-au gârbovit. – Din gârbov.

gârbovi vtr [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / Pzi: ~vesc / E: gârbov] 1-2 A (se) încovoia spinarea Cf cocoșa.

A SE GÂRBOVÍ mă ~ésc intranz. A-și încovoia spatele (de bătrânețe, de greutăți etc.); a deveni gârbov; a se gheboșa; a se cocoșa; a se cocârja. /Din gârbov

A GÂRBOVÍ ~ésc tranz. A face să se gârbovească; a gheboșa; a cocoșa; a cocârja. /Din gârbov

GẤRBOV, -Ă, gârbovi, -e, adj. (Despre oameni) Care are spinarea încovoiată (de bătrânețe); gârbovit. – Din bg. gărbav.

GẤRBOV, -Ă, gârbovi, -e, adj. (Despre oameni) Care are spinarea încovoiată (de bătrânețe); gârbovit. – Din bg. gărbav.

gârbov, ~ă smf, a [At: VARLAAM, C. 354 / V: ~bav / Pl: ~i, ~e / E: bg гърбав, vsl гръƃавъ] 1-2 (Persoană) care are spinarea încovoiată (de bătrânețe) Si: cocârjat, gârbovit.

GÎ́RBOV, -Ă, gîrbovi, -e, adj. (Despre oameni) Adus de spate, încovoiat, îndoit (mai ales de bătrînețe). Bătrînul era gîrbov și trist. SADOVEANU, O. IV 302. Iaca se trezește dinaintea lui cu o babă gîrbovă de bătrînețe care umbla după milostenie. CREANGĂ, P. 189. ◊ (Substantivat) Uite ce vorbește gîrbova și neputincioasa! CREANGĂ, P. 191. ♦ (Despre umeri, spate) Încovoiat. De mult plîng umiliții-n umbră Cu umeri gîrbovi de povară. GOGA, P. 7.

GÎRBOVÍ, gîrbovesc, vb. IV. Refl. (Despre oameni) A deveni gîrbov, a se încovoia, a se îndoi de spate. Fața i se îngălbenise, ochii îi erau stinși, se gîrbovise și pierduse bucuria și vorba. BOLINTINEANU, O. 370. Acela ce la masă pe cărți se gîrbovește, Țintind la slove ochii, nu locuiește-n curți. NEGRUZZI, S. II 175. ◊ Tranz. (Rar) Toată treaba mea Era ca să car apă... Însărcinarea asta plinind de multe ori, Spinarea-mi gîrbovise. NEGRUZZI, S. II 233.

GÂRBOV ~ă (~i, ~e) (despre oameni) Care este cu spatele încovoiat (de bătrânețe, de greutate etc.); ghebos; grebănos. /<bulg. gărbav

gârbov a. cocoșat de bătrânețe. [Slav. GRŬBAVŬ].

gî́rbov, -ă adj. (vsl. grŭbavŭ, ghebos [d. grŭbŭ, dos, spate] ca jidov, uriaș, îld. jidav și citov îld. citav. V. gîrb, grebănos). Îndoit de bătrîneță: un bătrîn gîrbov.

gîrbovésc v. tr. (d. gîrbov). Fac gîrbov: bătrîneța l-a gîrbovit. V. refl. S’a gîrbovit de bătrîneță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gârboví (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. gârbovéște, imperf. 3 sg. gârboveá; conj. prez. 3 să gârboveáscă

gârboví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gârbovésc, imperf. 3 sg. gârboveá; conj. prez. 3 sg. și pl. gârboveáscă

gấrbov adj. m., pl. gấrbovi; f. gấrbovă, pl. gấrbove

gârbov adj. m., pl. gârbovi; f. sg. gârbovă, pl. gârbove


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GÂRBOVÍ vb. a se cocârja, a se cocoșa, a se gheboșa, a se încovoia, a se îndoi. (S-a ~ de tot din cauza bătrâneții.)

GÂRBOV adj. 1. v. gârbovit. 2. v. adus.

GÎRBOV adj. 1. ghebos, gheboșat, gîrbovit, încovoiat. (Om ~ de bătrînețe.) 2. adus, aplecat, cocîrjat, cocoșat, curbat, gîrbovit, înclinat, încovoiat, îndoit, plecat, strîmb, strîmbat, sucit. (Cu spatele ~.)

arată toate definițiile

Intrare: gârbovi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gârbovi
  • gârbovire
  • gârbovit
  • gârbovitu‑
  • gârbovind
  • gârbovindu‑
singular plural
  • gârbovește
  • gârboviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gârbovesc
(să)
  • gârbovesc
  • gârboveam
  • gârbovii
  • gârbovisem
a II-a (tu)
  • gârbovești
(să)
  • gârbovești
  • gârboveai
  • gârboviși
  • gârboviseși
a III-a (el, ea)
  • gârbovește
(să)
  • gârbovească
  • gârbovea
  • gârbovi
  • gârbovise
plural I (noi)
  • gârbovim
(să)
  • gârbovim
  • gârboveam
  • gârbovirăm
  • gârboviserăm
  • gârbovisem
a II-a (voi)
  • gârboviți
(să)
  • gârboviți
  • gârboveați
  • gârbovirăți
  • gârboviserăți
  • gârboviseți
a III-a (ei, ele)
  • gârbovesc
(să)
  • gârbovească
  • gârboveau
  • gârbovi
  • gârboviseră
Intrare: gârbov
gârbov adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gârbov
  • gârbovul
  • gârbovu‑
  • gârbovă
  • gârbova
plural
  • gârbovi
  • gârbovii
  • gârbove
  • gârbovele
genitiv-dativ singular
  • gârbov
  • gârbovului
  • gârbove
  • gârbovei
plural
  • gârbovi
  • gârbovilor
  • gârbove
  • gârbovelor
vocativ singular
plural
gârbav
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gârbovi

  • 1. (Despre oameni) A deveni gârbov; a se cocârja.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Fața i se îngălbenise, ochii îi erau stinși, se gîrbovise și pierduse bucuria și vorba. BOLINTINEANU, O. 370.
      surse: DLRLC
    • Acela ce la masă pe cărți se gîrbovește, Țintind la slove ochii, nu locuiește-n curți. NEGRUZZI, S. II 175.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv factitiv Anii l-au gârbovit.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • tranzitiv rar Toată treaba mea Era ca să car apă... Însărcinarea asta plinind de multe ori, Spinarea-mi gîrbovise. NEGRUZZI, S. II 233.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • gârbov
    surse: DEX '09 DEX '98

gârbov gârbav

  • 1. (Despre oameni) Care are spinarea încovoiată (de bătrânețe).
    exemple
    • Bătrînul era gîrbov și trist. SADOVEANU, O. IV 302.
      surse: DLRLC
    • Iaca se trezește dinaintea lui cu o babă gîrbovă de bătrînețe care umbla după milostenie. CREANGĂ, P. 189.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Uite ce vorbește gîrbova și neputincioasa! CREANGĂ, P. 191.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Despre umeri, spate:
      exemple
      • De mult plîng umiliții-n umbră Cu umeri gîrbovi de povară. GOGA, P. 7.
        surse: DLRLC

etimologie: