12 definiții pentru gârbov gârbav


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GẤRBOV, -Ă, gârbovi, -e, adj. (Despre oameni) Care are spinarea încovoiată (de bătrânețe); gârbovit. – Din bg. gărbav.

GẤRBOV, -Ă, gârbovi, -e, adj. (Despre oameni) Care are spinarea încovoiată (de bătrânețe); gârbovit. – Din bg. gărbav.

gârbov, ~ă smf, a [At: VARLAAM, C. 354 / V: ~bav / Pl: ~i, ~e / E: bg гърбав, vsl гръƃавъ] 1-2 (Persoană) care are spinarea încovoiată (de bătrânețe) Si: cocârjat, gârbovit.

GÂRBOV ~ă (~i, ~e) (despre oameni) Care este cu spatele încovoiat (de bătrânețe, de greutate etc.); ghebos; grebănos. /<bulg. gărbav

gârbov a. cocoșat de bătrânețe. [Slav. GRŬBAVŬ].

GÎ́RBOV, -Ă, gîrbovi, -e, adj. (Despre oameni) Adus de spate, încovoiat, îndoit (mai ales de bătrînețe). Bătrînul era gîrbov și trist. SADOVEANU, O. IV 302. Iaca se trezește dinaintea lui cu o babă gîrbovă de bătrînețe care umbla după milostenie. CREANGĂ, P. 189. ◊ (Substantivat) Uite ce vorbește gîrbova și neputincioasa! CREANGĂ, P. 191. ♦ (Despre umeri, spate) Încovoiat. De mult plîng umiliții-n umbră Cu umeri gîrbovi de povară. GOGA, P. 7.

gî́rbov, -ă adj. (vsl. grŭbavŭ, ghebos [d. grŭbŭ, dos, spate] ca jidov, uriaș, îld. jidav și citov îld. citav. V. gîrb, grebănos). Îndoit de bătrîneță: un bătrîn gîrbov.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gấrbov adj. m., pl. gấrbovi; f. gấrbovă, pl. gấrbove

gârbov adj. m., pl. gârbovi; f. sg. gârbovă, pl. gârbove


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GÂRBOV adj. 1. v. gârbovit. 2. v. adus.

GÎRBOV adj. 1. ghebos, gheboșat, gîrbovit, încovoiat. (Om ~ de bătrînețe.) 2. adus, aplecat, cocîrjat, cocoșat, curbat, gîrbovit, înclinat, încovoiat, îndoit, plecat, strîmb, strîmbat, sucit. (Cu spatele ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gîrbóv (gấrbovă), adj. – Adus de spate. – Mr. gîrbuv. Sl. grŭbavŭ (Cihac, II, 115), cf. bg. gărbav, sb. grbav (Daničič, III, 392). – Der. gîrbovi, vb. (a îndoi; a se îndoi spatele sub povara anilor); (în)gîrbovit, adj. (gîrbov); gîrbovie, s. f. (bătrînețe); gîrbovitor, adj. (care îndoaie spatele); gîrbovenie (var. gîrboveală,) s. f. (bătrînețe); gîrboveană, s. f. (Trans., articulație a genunchiului); gîrjob (var. gîrjobat, (în)cîrjob(at), cîrlobat), adj. (adus de spate), încrucișare cu cîrje (DAR).

Intrare: gârbov
gârbov adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gârbov
  • gârbovul
  • gârbovu‑
  • gârbovă
  • gârbova
plural
  • gârbovi
  • gârbovii
  • gârbove
  • gârbovele
genitiv-dativ singular
  • gârbov
  • gârbovului
  • gârbove
  • gârbovei
plural
  • gârbovi
  • gârbovilor
  • gârbove
  • gârbovelor
vocativ singular
plural
gârbav
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gârbov gârbav

  • 1. (Despre oameni) Care are spinarea încovoiată (de bătrânețe).
    exemple
    • Bătrînul era gîrbov și trist. SADOVEANU, O. IV 302.
      surse: DLRLC
    • Iaca se trezește dinaintea lui cu o babă gîrbovă de bătrînețe care umbla după milostenie. CREANGĂ, P. 189.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Uite ce vorbește gîrbova și neputincioasa! CREANGĂ, P. 191.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Despre umeri, spate:
      exemple
      • De mult plîng umiliții-n umbră Cu umeri gîrbovi de povară. GOGA, P. 7.
        surse: DLRLC

etimologie: