FĂȚĂRNICI, fățărnicesc, vb. IV. Refl. (Învechit) A se arăta altfel de cum este; a se purta ca un fățarnic; a se preface. Nu te mai fățărnici, tigoare veninoasă ce ești! NEGRUZZI, S. III 37. Emirul... se fățărnici ca cum n-ar ști nimic din cele urmate puțin înainte. BĂLCESCU, O. II 44.