FĂLCEA, fălcele, s. f. 1. Fiecare dintre cele două tălpi pe care alunecă sania pe zăpadă. 2. Fiecare dintre cele două brațe ale vătalelor de la războiul de țesut. 3. Fiecare dintre cele două scîndurele între care intră limba meliței. 4. Fiecare dintre stinghiile de lemn care leagă între ele blănile care formează fundul carului. 5. Fiecare dintre cele două stinghii laterale ale cîrceiei prin care se leagă tînjala de proțap (cînd se înjugă patru boi la car). 6. (Artilerie) Fiecare dintre cele două sau patru brațe laterale care constituie corpul afetului unui tun sau obuzier.