Definiția cu ID-ul 39662:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FĂCĂLEȚ, făcălețe, s. n. Băț gros și neted, întrebuințat la mestecatul mămăligii, la întinderea foii de aluat etc.; melesteu, vergea. – Cf. magh. fakalán.