2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FURNICÁR2, furnicari, s. m. 1. (Ornit.) Albinărel. 2. Mamifer din America de Sud, cu capul lung și îngust, cu botul ascuțit, cu limba lungă și cleioasă, care se hrănește cu furnici (Myrmecophaga jubata).Furnică + suf. -ar.

FURNICÁR2, furnicari, s. m. 1. (Ornit.) Albinărel. 2. Mamifer din America de Sud, cu capul lung și îngust, cu botul ascuțit, cu limba lungă și cleioasă, care se hrănește cu furnici (Myrmecophaga jubata).Furnică + suf. -ar.

FURNICÁR1, furnicare, s. n. 1. Ridicătură mică de pământ care adăpostește o colonie de furnici; mușuroi. ♦ Totalitatea furnicilor dintr-un mușuroi. 2. Fig. Mulțime (de oameni) care mișună. – Lat. *formicarius.

FURNICÁR1, furnicare, s. n. 1. Ridicătură mică de pământ care adăpostește o colonie de furnici; mușuroi. ♦ Totalitatea furnicilor dintr-un mușuroi. 2. Fig. Mulțime (de oameni) care mișună. – Lat. *formicarius.

furnicar2 sm [At: N. LEON. MED. 89 / Pl: ~i / E: furnică + -ar] 1 (Ent) Furnică (Formica rufa). 2 (Ent; îc) ~-roșu Furnică de copac. 3 (Orn) Prigoare (Merops apiaster). 4 (Orn) Ciocănitoare-pestriță-mică (Picus minor). 5 Mamifer din America de Sud, cu capul lung și îngust, cu botul ascuțit, cu limba lungă și cleioasă, care se hrănește cu furnici (Myrmecophaga jubata).

furnicar1 sn [At: ECONOMIA, 63/13 / Pl: ~e, ~i sm / E: ml formicarius] 1 Ridicătură mică de pământ care adăpostește o colonie de furnici (1) Si: mușuroi. 2 (Pop; îe) Nu băga bâta-n ~ Nu te amesteca unde nu e treaba ta. 3 Totalitatea furnicilor (1) dintr-un mușuroi. 4 (Fig) Mulțime (de oameni) care mișună.

FURNICÁR2, furnicare, s. n. 1. Ridicătură mică de pămînt care adăpostește o colonie de furnici; mușuroi. Erau șoarecii... ca urșii de mari și mulți ca furnicile în furnicar. RETEGANUL, P. V 38. ♦ Totalitatea furnicilor dintr-un mușuroi. Umblați ca furnicarul răscolit. BENIUC, v. 91. Ca un furnicar izvorau din vagoane soldații și dădeau năvală la fîntîni. SADOVEANU, O. VI 263. 2. Fig. Mulțime mare (de oameni) care mișună. Tabăra întinsă, plină de murmur greu și de furnicar pestriț se liniștea încet-încet în soarele fierbinte. SADOVEANU, O. VII 16. Moșneagul și-a umplut traista și se întoarce din nou în furnicarul cel mare de lume. C. PETRESCU, S. 46. Privesc orașul – furnicar – Cu oameni mulți și muri bizari. EMINESCU, O. IV 194.

FURNICÁR1, furnicari, s. m. (Ornit.) Albinărel.

FURNICÁR1 ~e n. 1) Movilă mică de pământ în care trăiește o colonie de furnici; mușuroi. 2) Totalitate a furnicilor dintr-o astfel de movilă. 3) fig. Mulțime de oameni sau de animale care mișună. /<lat. formicarius

FURNICÁR2 ~i m. Mamifer exotic cu botul alungit și îngust, cu limbă lungă și lipicioasă, care se hrănește cu furnici. /furnică + suf. -ar

furnicar m. numele bucovinean al prigorii. ║ n. 1. locuința furnicilor; 2. totalitatea furnicilor câre formează aceeaș societate: 3. fig. sumedenie de oameni, droaie de animale cari se agită: un furnicar de moarte ce aprig se ’ncleștase AL.

furnicár m. Un mamifer edentat din regiunile tropicale americane care se nutrește cu furnicĭ, pe care le prinde cu limba luĭ cleĭoasă. Ajunge pînă la o lungime de doĭ metri cu coadă cu tot. Un fel de păsărele roșiĭ din aceleașĭ regiunĭ. S. n., pl. e. Locuință de furnicĭ, moșoroĭ. Totalitatea furnicilor din locuința lor. Fig. Loc unde trăĭesc mulțĭ oamenĭ: Parĭsu e un furnicar. Oameniĭ unuĭ loc foarte populat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

furnicár2 (mușuroi) s. n., pl. furnicáre

furnicár1 (animal) s. m., pl. furnicári

furnicár (mușuroi) s. n., pl. furnicáre

furnicár (zool.) s. m., pl. furnicári


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FURNICÁR s. 1. mușuroi. (Un furnicar de furnici.) 2. v. prigorie.

FURNICAR s. 1. mușuroi. (Un ~ de furnici.) 1. (ORNIT.; Merops apiaster) albinărel, prigorie, viespar, (reg.) albinar, albinel, ploier, ploiește, ploiete, prigorean, viespariță, ciuma-albinelor, lupul-albinelor, (înv.) merop. erată

Intrare: furnicar (animal)
furnicar1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • furnicar
  • furnicarul
  • furnicaru‑
plural
  • furnicari
  • furnicarii
genitiv-dativ singular
  • furnicar
  • furnicarului
plural
  • furnicari
  • furnicarilor
vocativ singular
plural
Intrare: furnicar (mușuroi)
furnicar2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • furnicar
  • furnicarul
  • furnicaru‑
plural
  • furnicare
  • furnicarele
genitiv-dativ singular
  • furnicar
  • furnicarului
plural
  • furnicare
  • furnicarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

furnicar (animal)

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Mamifer din America de Sud, cu capul lung și îngust, cu botul ascuțit, cu limba lungă și cleioasă, care se hrănește cu furnici (Myrmecophaga jubata).
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Furnică + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09

furnicar (mușuroi)

  • 1. Ridicătură mică de pământ care adăpostește o colonie de furnici.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mușuroi (s.n.) attach_file un exemplu
    exemple
    • Erau șoarecii... ca urșii de mari și mulți ca furnicile în furnicar. RETEGANUL, P. V 38.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Totalitatea furnicilor dintr-un mușuroi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Umblați ca furnicarul răscolit. BENIUC, V. 91.
        surse: DLRLC
      • Ca un furnicar izvorau din vagoane soldații și dădeau năvală la fîntîni. SADOVEANU, O. VI 263.
        surse: DLRLC
  • 2. figurat Mulțime (de oameni) care mișună.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Tabăra întinsă, plină de murmur greu și de furnicar pestriț se liniștea încet-încet în soarele fierbinte. SADOVEANU, O. VII 16.
      surse: DLRLC
    • Moșneagul și-a umplut traista și se întoarce din nou în furnicarul cel mare de lume. C. PETRESCU, S. 46.
      surse: DLRLC
    • Privesc orașul – furnicar – Cu oameni mulți și muri bizari. EMINESCU, O. IV 194.
      surse: DLRLC

etimologie: