7 definiții pentru furbură
Explicative DEX
FURBURĂ, furburi, s. f. Inflamație acută a țesuturilor moi ale copitei, întâlnită în special la cai, în urma unui efort deosebit sau a unei alimentații neraționale. – Din fr. fourbure.
FURBURĂ, furburi, s. f. Inflamație acută a țesuturilor moi ale copitei, întâlnită în special la cai, în urma unui efort deosebit sau a unei alimentații neraționale. – Din fr. fourbure.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
furbură sf [At: DEX / Pl: ~ri / E: fr fourbure] Inflamație acută a țesuturilor moi ale copitei, întâlnită în special la cai, în urma unui efort deosebit sau a unei alimentații neraționale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FURBURĂ s.f. Inflamație a copitei (la cai sau la boi), provocată de o răceală sau de oboseală. [< fr. fourbure].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FURBURĂ s. f. congestie și inflamație a copitei (la cai sau la boi), provocată de o răceală ori de oboseală. (< fr. fourbure)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
furbură s. f., g.-d. art. furburii; pl. furburi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
furbură s. f., g.-d. art. furburii; pl. furburi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
furbură s. f., g.-d. art. furburii; pl. furburi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
furbură, furburisubstantiv feminin
- 1. Inflamație acută a țesuturilor moi ale copitei, întâlnită în special la cai, în urma unui efort deosebit sau a unei alimentații neraționale. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- fourbure DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.