FUMEGARE, fumegări, s. f. Acțiunea de a fumega. Un fel de negură se lăsă peste zăpușeala apăsătoare din odaie, sporită și de fumegarea celor cinci lumînări groase. CAMIL PETRESCU, O. I 129. ◊ Fig. Liniștea adîncă se întinse iar, fumegarea înserării se făcea din ce în ce mai deasă. SADOVEANU, O. VI 9. Cerca să se scuture de ultimele fumegări ale beției. id. Z. C. 61.