11 definiții pentru fumător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FUMĂTÓR, -OÁRE, fumători, -oare, s. m. și f. Persoană care fumează. – Fuma + suf. -ător.

FUMĂTÓR, -OÁRE, fumători, -oare, s. m. și f. Persoană care fumează. – Fuma + suf. -ător.

fumător, ~oare [At: DRĂGHICI, R. 31/28 / Pl: ~i, ~oare / E: fuma + -ător] 1 a (Nob) Care produce fum (1). 2-3 smf, a (Persoană) care fumează (3). 4 sn (Reg) Gură de horn.

FUMĂTÓR, -OÁRE, fumători, -oare, s. m. și f. Persoană care are deprinderea fumatului. Vagon cu compartimente pentru fumători.

FUMĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care fumează. / a fuma + suf. ~ător

fumătór, -oáre adj. și s. Persoană care fumează.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FUMĂTÓR s. (Transilv.) pipaș. (E un mare ~.)

FUMĂTOR s. (Transilv.) pipaș. (E un mare ~.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

fumător, -oare, fumători, -oare s. m., s. f. (tox.) persoană care fumează canabis sau rășină de canabis.

Intrare: fumător
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fumător
  • fumătorul
  • fumătoru‑
plural
  • fumători
  • fumătorii
genitiv-dativ singular
  • fumător
  • fumătorului
plural
  • fumători
  • fumătorilor
vocativ singular
  • fumătorule
plural
  • fumătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fumător, -oare fumătoare

  • 1. Persoană care fumează.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pipaș attach_file un exemplu
    exemple
    • Vagon cu compartimente pentru fumători.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Fuma + sufix -ător.
    surse: DEX '98 DEX '09