FULMINAT, fulminați, s. m. Sare a acidului fulminic. ◊ Fulminat de mercur = sare de mercur a acidului fulminic, exploziv detonant, foarte toxic, care se prezintă sub forma unui praf cenușiu, cu gust metalic. – Din fr. fulminate.

fulminat sm [At: DA / Pl: ~ați / E: fr fulminate] (Chm) 1 Sare a acidului fulminic. 2 (Îs) ~ de mercur Sare de mercur a acidului fulminic, exploziv detonant, foarte otrăvitor, care se prezintă sub forma unui praf cenușiu, cu gust metalic.

FULMINAT, fulminați, s. m. Sare a acidului fulminic. ♦ Fulminat de mercur = sare de mercur a acidului fulminic, exploziv detonat, foarte otrăvitor, care se prezintă sub forma unui praf cenușiu, cu gust metalic. – Din fr. fulminate.

FULMINAT s. n. (Mai ales în expr.) Fulminat de mercur = exploziv detonant, otrăvitor, care se prezintă sub forma unui praf cenușiu cu gust metalic și care este folosit în capse și amorse.

FULMINAT s.m. Sare a acidului fulminic. ◊ Fulminat de mercur = substanță explozivă de forma unei pulberi cenușii cu gust metalic, foarte otrăvitoare. [< fr. fulminate].

FULMINAT s. m. sare a acidului fulminic. ♦ ~ de mercur = sare de mercur a acidului fulminic, pulbere toxică. (< fr. fulminate)

FULMINAT ~ți m. Sare a acidului fulminic. ◊ ~ de mercur exploziv sub formă de praf cenușiu, foarte otrăvitor. /<fr. fulminate

fulminat n. sare produsă prin combinarea acidului fulminic cu o bază.

*fulminát n. (d. fulminant). Chim. Sare produsă pin combinațiunea aciduluĭ fulminic cu o bază: fulminatu de mercur servește la fabricarea capselor.

FULMINA vb. I. intr. (fig.) a profera amenințări. II. tr. a vorbi vehement. (< fr. fulminer)

fulminat s. m., pl. fulminați

fulminat s. m., pl. fulminați

fulminat s. m., pl. fulminați